Fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată intră în economia locală aproape patru lei, reiese dintr-o analiză realizată de Academia Română – Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare „Victor Slăvescu’ pentru Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET).
Potrivit sursei citate, la fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau HoReCa.
„Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 şi 2016, au o eficienţă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe şase „valuri’ succesive de impuls economic”, precizează realizatorii cercetării.
În viziunea autorilor studiului, primul „val’ se referă la generarea de venituri bugetare prin simpla acordare a tichetelor de masă (impozit pe salariu la nivelul angajaţilor care primesc tichete de masă, impozit pe profit la nivelul emitenţilor de tichete) în timp ce al doilea „val’ face referire la generarea de impozit pe profit la nivelul retailerilor care acceptă plăţi cu tichete de masă la bunurile alimentare vândute, de TVA la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor, de impozit pe profit la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor.
De asemenea, al treilea „val’ conduce la generarea de noi locuri de muncă de tip salarial, precum şi de locuri de muncă de tip non-salarial (convenţii de muncă ad hoc sau pe durată determinată sau pe activităţi pre-stabilite) la producătorii de produse agro-alimentare primare, la retaileri, la emitenţii de tichete de masă, la firmele curierat.
„Al patrulea „val’ se referă la generarea de venituri bugetare (impozit pe profit, impozit pe salariu, contribuţii sociale, TVA) aferente noilor locuri de muncă salariate. Al cincilea „val’ se referă la creşterea consumului de bunuri alimentare (consum efectiv final al gospodăriilor populaţiei) generat de noii salariaţi, precum şi noile persoane ocupate non-salariate. Al şaselea „val’ se referă la generarea de noi venituri bugetare la nivelul TVA aferent consumului suplimentar”, se arată în concluziile studiului de specialitate.
Conform datelor incluse în cercetare, în 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include şi consumul generat de aceste locuri de muncă. În plus, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de lei, din care: TVA de 784,4 milioane de lei, contribuţii sociale în cuantum de 396,4 milioane de lei, impozit pe salariu de un miliard de lei şi impozit pe profit de 111,6 milioane lei. Soldul a fost pozitiv pentru bugetul public şi s-a situat la 133 de milioane de lei.
Studiul Academiei Române evidenţiază, totodată, că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. „Această eficienţă în asigurarea veniturilor bugetare, mai mare decât eficienţa tuturor impozitelor şi contribuţiilor sociale actuale, este posibilă datorită ‘ecoului’ pe care, prin natura şi funcţionarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală şi în cea nominală”, notează sursa citată.
Pentru anul 2019, cercetarea relevă faptul că bugetul public ar câştiga 1,4 miliarde de lei dacă toţi bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizaţiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), în condiţiile prevederilor noului Cod Fiscal. De asemenea, tot pentru anul viitor şi restrângând comparaţia doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul public câştigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată, comparativ cu acordarea de indemnizaţii de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.
Pe acest fond, în studiu se recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel încât ordonatorii de credite să poată acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor, fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizaţii lunare de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.
Studiul de cercetare ‘Impactul economic, social şi financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă)’ a fost derulat în lunile octombrie – noiembrie 2017, folosind tehnici de analiză calitativă şi cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.
Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET) reuneşte principalii trei emitenţi de tichete valorice din România – Edenred, Sodexo şi Up România. De la înfiinţarea sa în 2004, APET s-a implicat în dezvoltarea sistemului de tichete din România: tichete de masă, tichete cadou, tichete/vouchere de vacanţă, tichete sociale şi tichete de creşă.
AGERPRES
