Sub
amenințarea coronavirusului COVID-19, încet-încet lumea noastră se schimbă. Și semnele schimbării sunt multe. Noi nu ne vom referi nici la cele politice, nici la cele legate de sistemul sanitar, ci vom lua ca exemplu un „fapt divers”, apărut în cotidianul național Libertatea nr. 10046, 15 mai 2020.
Un text scurt, pe care îl vom reproduce aici, pentru ca cititorii să mediteze puțin asupra situației. Se știe că în natură, în general, mamele nasc pui și sunt gata să-și dea și viața pentru a-i ocroti. Desigur, fac excepție cele care, din motive numai de ele știute, își ucid puii după naștere. Cazul pe marginea căruia urmează să comentăm se înscrie în „modul general”, chiar dacă situația este puțin ciudată:
„Un bărbat din Arad care s-a întors din Italia, dar a declarat la frontieră că vine din Ungaria, a fost dat de gol de către mama sa la poliție, notează site-ul Special Arad, De frica pandemiei, femeia a mers la cel mai apropiat post de poliție și a anunțat că fiul ei vine dintr-o zonă roșie din Italia, nu din Ungaria, așa cum declarase acesta la intrarea în țară. Cazul a fost preluat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, care au început urmărirea penală asupra bărbatului pentru săvârșirea infracțiunilor de zădărnicire a combaterii bolilor.”
Noi nu știm care sunt adevăratele relații între mamă și fiu, în cazul de mai sus, dar cert e că „frica pandemiei” a fost mai puternică decât dragostea maternă și, probabil că și un anumit simț al datoriei civice, inoculat populației prin mesaje media repetate la infinit, au determinat-o pe biata femeie să meargă la un post de poliție să spună adevărul, pentru a evita astfel un posibil pericol de contaminare.
Lăsăm la dispoziția cititorilor să decidă dacă această mamă a procedat bine sau nu. Pe noi însă ne duce gândul la timpuri trecute, când în Al Doilea Război Mondial și mai târziu în vremea Securității s-au înmulțit peste măsură „turnătorii”, care nu de puține ori își pârau autorităților propriile rude, de teamă ori din dorința de a-și arăta „falsul patriotism”.
Dacă ar fi să mai dăm un exemplu, de astă dată de un gest reprobabil provocat de teamă, am aminti și scandalul din luna trecută în jurul unei asistente medicale care lucra la un spital pentru tratarea pacienților cu COVID-19, și pe care locatarii blocului unde locuia aceasta n-au vrut ca ea să mai stea acolo.
Dar semnele schimbării sunt tot mai multe în toate sectoarele societății și pe tot globul, și teamă ne este că, dacă această pandemie va mai ține un an sau doi, schimbarea va fi atât de radicală, încât nu vom mai reuși să regăsim drumul către viața normală de altădată.
Acum ne pândesc nu doar criza economică sau alimentară, ci și alte pericole: lipsa locurilor de muncă, actele antisociale și protestele de toate felurile. Când ții o oală mereu sub presiune, ceva se întâmplă. De aceea speranța noastră este ca oamenii de știință să creeze cât mai repede un antidot, pentru imunizarea populației, Guvernul să repornească economia, și partidele să-și reia confruntările politice, dar în mod decent și spre binele țării, și niciodată să nu mai ajungem în situația să trecem de la vechea zicală: „Cine nu are un bătrân să-și cumpere” la una nouă: „Cine are vreun bătrân să scape de el”.
Mihai Trifoi
