Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat ieri, la Miercurea Ciuc, după o discuţie cu aleşii locali, parlamentari şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, că îşi reafirmă dorinţa de a colabora instituţional cu Uniunea la nivelul Guvernului, dacă va deveni premierul României.
„Mi-am reafirmat încă o dată dorinţa de a relua în ceea ce mă priveşte colaborarea instituţională la nivelul Guvernului cu UDMR. Sigur că UDMR face parte din Guvernul actual, dar am vrut să reafirm intenţia şi dorinţa mea ca această colaborare şi participare a UDMR la guvernare să continue, pentru că am convingerea că numai în acest fel interesele comunităţii maghiare vor putea să fie reprezentate şi numai în acest fel vom da sentimentul cetăţenilor de etnie maghiară că fac parte din procesul de luare a deciziilor la nivel naţional, care îi face să se considere, în final, cetăţeni cu drepturi depline şi egale alături de ceilalţi cetăţeni care alcătuiesc majoritatea”, a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu.
El a subliniat că crede în virtuţile unei societăţi în care cetăţenii sunt integraţi cu toţii în luarea deciziilor şi nicio minoritate nu este marginalizată.
„Vreau să le dăm sentimentul că sunt cetăţeni români cu drepturi depline şi participă la luarea deciziilor, mai ales că este o minoritate atât de importantă”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu.
Potrivit acestuia, ideea vizitei în Harghita şi Covasna s-a născut în urma unei discuţii cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, când încercau să anticipeze „cum se desenează tabloul politic”.
Tăriceanu a menţionat că nu a venit în zonă să facă o ofertă şi că nu are o viziune despre zonă întrucât de când şi-a încheiat mandatul de prim-ministru lucrurile au evoluat şi nu are toate informaţiile necesare în acest sens.
Călin Popescu Tăriceanu s-a întâlnit la Topliţa cu aleşii locali din zona de nord a judeţului Harghita, locuită preponderent de români, iar la Miercurea Ciuc a avut o discuţie cu uşile închise cu mai mulţi primari, şefi de instituţii şi parlamentari UDMR. La ambele întâlniri a participat şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa
Deputatul PSD Mircea Duşa a declarat că a îndemnat electoratul să aleagă un preşedinte care garantează că România rămâne un stat unitar.
„Am început aceste întâlniri la Topliţa, în zona românească a judeţului, şi am îndemnat electoratul să vină duminică la vot pentru a ne alege un preşedinte care ne garantează că România rămâne un stat unitar, un stat stabil, un stat în care românii să trăiască decent. Am apelat la spiritul românilor din această zonă pentru a veni la vot şi pentru a-l vota pe Victor Ponta, pentru că şi-a făcut un crez din a păstra România un stat mare, un stat unitar”, a afirmat Mircea Duşa.
El a adăugat că românii din Harghita nu pot să voteze un preşedinte susţinut de Laszlo Tokes sau de extremişti care vorbesc de desprinderea Ardealului de Ţara mamă.
„Având în vedere că extremiştii din diferite zone încearcă să confişte preşedinţia României şi românii din această zonă nu pot vota un preşedinte care este susţinut de Laszlo Tokes sau de extremişti care ne vorbesc de autonomii, ne vorbesc de deprinderea Ardealului de Ţara mama, mai ales că românii de pe aceste meleaguri, la 1918, s-au jertfit şi au creat premisele ca România să devină un stat mare, iar românii ardeleni au fost cei care au hotărât unirea cu ţara. Acum, la o sută de ani – vom sărbători peste patru ani – de la Marea Unire, nu putem vorbi de segregare. De aceea, românii trebuie să voteze Victor Ponta, nu un preşedinte care este susţinut de extremişti, un preşedinte care este susţinut de Laszlo Tokes”, a conchis Mircea Duşa.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Miercurea Ciuc că perioada în care Călin Popescu Tăriceanu a fost premier a fost extrem de benefică şi pentru comunitatea maghiară şi că dacă acesta va ajunge din nou şef al Guvernului, ar însemna un echilibru necesar în ceea ce priveşte viaţa politică şi socială.
„Eu consider că acea perioadă din 2004 până în 2008, când împreună am fost în coaliţie şi am guvernat, a fost o perioadă extrem de benefică şi pentru comunitatea noastră. În cazul în care domnul Tăriceanu va fi numit şi instalat în fruntea Guvernului, asta ar însemna şi un echilibru necesar în ceea ce priveşte viaţa politică, viaţa socială şi noi de fiecare dată când am avut parteneri serioşi, care au fost şi corecţi cu noi, cum a fost Călin Popescu-Tăriceanu, noi niciodată nu ne-am dezis de ei şi de fiecare dată am apreciat orice gest şi orice decizie”, a declarat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a ţinut să adauge că Tăriceanu a fost un om deschis, care şi-a ţinut cuvântul şi a respectat comunitatea maghiară.
Declaraţiile lui Kelemen au fost făcute imediat după ce Călin Popescu Tăriceanu îşi reafirmase dorinţa de a colabora instituţional cu UDMR la nivelul Guvernului, dacă va deveni premierul României.
Întrebat cum se poziţionează între oferta generoasă a lui Tăriceanu şi recomandarea preşedintelui PPE, Joseph Daul, care le-a sugerat partidelor de dreapta din România să voteze cu Klaus Iohannis, Kelemen Hunor a spus că nu se află în conflict cu PPE, iar liderul popularilor europeni a înţeles argumentele Uniunii de a cere maghiarilor să voteze cu cine le dictează conştiinţa.
„Domnul Joseph Daul a înţeles argumentele noastre, vom recomanda alegătorilor nostri să voteze conform convingerilor proprii. Nu-l recomandăm nici pe Iohannis şi nici pe Ponta, domnul Daul a înţeles acest lucru şi a înţeles faptul că o minoritate, de fiecare dată într-un astfel de context politic şi social, trebuie să fie mult mai echilibrată decât toate partidele care fac parte din majoritatea românească. De aceea nu suntem în conflict cu PPE, nu suntem în conflict cu Joseph Daul, am fost corecţi şi de fiecare dată foarte cinstiţi, niciodată nu ne-am ascuns după degete şi el a înţeles, fiind un om cu o mare experienţă politică, a înţeles şi a apreciat poziţia noastră”, a susţinut Kelemen Hunor.
Tăriceanu: Autonomia pe criterii etnice este importantă, dar să nu ducă la segregare
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat ieri, la Miercurea Ciuc, că nu a citit proiectul de autonomie teritorială al UDMR, recunoscând că este „o lacună’ a sa, dar crede că autonomia nu trebuie să ducă la segregare şi marginalizarea comunităţii.
„Eu cred că, din punctul meu de vedere, autonomia pe criterii etnice este foarte importantă, dar ea să nu ducă la segregare şi la marginalizarea comunităţii. Dacă acesta este rezultatul, atunci o să vă spun că eu cred că politicienii maghiari vor avea de pierdut’, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu, la o conferinţă de presă susţinută alături de liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Preşedintele Senatului a explicat că se va ajunge la situaţia în care tinerii maghiari vor termina şcoala şi nu vor putea să se integreze în societate, rămânând închişi în judeţul lor întrucât cunoştinţele lor profesionale vor fi doar în limba maghiară.
„Atunci când generaţia tânără va termina şcoala şi va dori să-şi caute un loc de muncă şi ei nu vor fi capabili să se integreze în societate şi în economia românească şi vor trebui să rămână închişi în judeţul lor, vor spune: ‘dar eu nu pot să fac nimic, că nu-mi găsesc un loc de muncă, vreau să mă duc în altă parte’. Ce fac, că nu mă înţeleg cu ceilalţi? Nu sunt capabil să folosesc vehiculul important care este, totuşi, limba. Cunoştinţele profesionale le am în limba maternă, dar nu le am în limba în care trebuie să lucrez. E un avantaj sau un dezavantaj? După părerea mea e un dezavantaj”, a punctat Tăriceanu.
El a adăugat că viitorul trebuie privit în sensul creării capacităţii de integrare a oricărui cetăţean, pe teritoriul României. ‘Eu cred că nu în sensul acesta ar trebui privit viitorul. Viitorul trebuie privit în sensul creării capacităţii de integrare oriunde pe teritoriul României, oricui, inclusiv a celor care locuiesc în comunitatea maghiară. Sigur, dacă vrea să rămână acasă, e foarte bine, dar trebuie să aibă şi posibilităţile. Nu întotdeauna va avea aceste posibilităţi”, a mai spus preşedintele Senatului.
El a opinat, în context, referindu-se tot la proiectul de autonomie al UDMR, că în campania electorală există tentaţia unor abordări mai puternice tocmai pentru a atrage electoratul. „O să discutăm dacă acest proiect este un proiect, aş spune, pe care UDMR-ul îl susţine în continuare”, a mai spus Tăriceanu.
Întrebat dacă are un mesaj pentru românii din Harghita, preşedintele Senatului a spus că atât el, atunci când va fi prim ministru, cât şi viitorul preşedinte, trebuie să găsească numitorul comun pentru români şi pentru maghiari, întrucât este de părere că nu trebuie „să adâncim diferenţele care ne separă, trebuie din contră să ajutăm convieţuirea să fie normală, armonioasă”.
Tăriceanu a mai susţinut că este adeptul regionalizării care să fie mai ales o soluţie economică de dezvoltare în România, iar descentralizarea să aducă decizia mai aproape de cetăţean. „Modelul centralizat, care este o moştenire a perioadei comuniste trebuie abandonat, dar trebuie să ne ducem către o formulă care să nu însemne adăugarea de birocraţie”, a mai spus Tăriceanu.
Agerpres
www.agerpres.ro
