Adevărată sărbătoare pentru românii din Herţa Bucovinei! Cinstirea ocrotitorului bisericii – Sfântul Ierarh Spiridon – dar şi sfinţierea clopotului adus de fraţii români din Ţară, prin eforturile conducătorilor ASTREI din Sibiu (preşedinte prof. univ. dr. Dumitru Acu) şi din Iaşi (preşedinte prof. Areta Moşu) şi ale Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti.

 Mulţime de oameni din toată zona Herţei – biserica şi curtea bisericii sunt pline, inclusiv drumul din dreptul bisericii. Preotul locului, Nectarie Balan, înconjurat de iubirea şi slujirea confraţilor, preoţi de pe meleagurile româneşti ale Bucovinei ucrainiene şi preoţi din România veniţi cu delegaţia ASTREI din Iaşi. Slujba în limba română este arhierească, săvârşită de arhiereul Mihail Jar de la Mânăstirea Bănceni, de lângă Herţa.

Cu puţin timp în urmă, biserica din Herţa avea doar un clopot mic ce anunţa, cu glas firav, mersul sfintelor slujbe. Apoi, unul rudimentar realizat din patru butelii de aragaz, cum am aflat încă din noiemdrie 2012, când am vizitat prima dată Herţa, în cadrul Simpozionului Internaţional organizat tradiţional de ASTRA din Iaşi „Românii din afara graniţelor ţării”. Atunci vrednica preşedintă, prof. Areta Moşu, a luat iniţiativa de a dona bisericii reprezentative a românilor din Herţa un clopot din partea ASTREI. Demersul domniei sale a început cu apelul la conducerea centrală a Astrei, în cadrul Adunării Generale de la Sovata (2012). Timpul a trecut, de atunci, enoriaşii români din Herţa au primit pentru biserica lor două clopote, după cum am aflat, din partea comunităţilor şi instituţiilor locale.

Clopotul adus de Astra din România, mare, adevărat, confecţionat din aliaj de argint, are un sunet care a pătruns direct în sufletul românilor din Herţa. La început, timid, sfios, rezervat, parcă îşi căuta locul, spre a se fixa definitiv în armonia de sunete ale celorlalte, pentru a fi în duhul locului, pentru a pătrunde în sufletul creştinilor ortodocşi români ce trăiesc de veacuri pe meleaguri româneşti astăzi înstrăinate. Ei tot români au rămas, prin limbă, prin credinţă, prin tradiţii şi prin obiceiuri.

Clopotul adus lor de fraţii din România, prin muzica sunetului lui, îi va veghea şi le va aminti de sunetul clopotului de la Putna, de unde ne stăpâneşte pe toţi duhul Sfântului Ştefan cel Mare. Sunetul clopotului le va tămădui sufletul. Privindu-le ochii, în adâncimea lor, le observi o anume tristeţe. Nici bucuria acestui dar de la fraţi nu şi-au putut-o manifesta pe deplin.

Mă întreb – a fost mai mult cinstirea hramului decât sfinţirea noului clopot? De ce aceasta din urmă nu s-a evidenţiat? Parcă cuiva i-ar fi fost frică de … urmări. De ce? Pentru că a fost adus din România?

… Auzim bătăile clopotului şi ne simţim martorii unei tămâieri care alungă cele rele și te imbie, te atrage şi te dezmiardă. Reînvie vremuri trecute, însă farmecă şi seduce inima românului doritor, în viitor, numai de bine.

Un clopot care dăruieşte putere, lumină şi frumuseţe deopotrivă tuturor!

Românii din Herţa îi vor simţi puterea şi inima ce bate pentru ei. Vor simţi puterea şi inima fraţilor. Muzica sunetului de clopot românesc îi va purta întru nostalgie prin negura vremii şi întru bucurie pe cărarea iubirii, ştiind bine că puterea iubirii este de o mie de ori mai mare decât puterea care vine din teamă şi ameninţare.

Un clopot aninat cu dragoste de inima românilor din Herţa! Întru tămăduirea sufletului. Doamne, ajută-ne! (Ucraina – iunie 2014)

Luminița CORNEA . .

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail