Suprafaţa pomicolă a României este în declin, în prezent doar 7.000 de hectare având vârstă mai mică de 10 ani. Suprafaţa totală de plantaţii pomicole este de 143.000 de ha, din care active 70.00 de hectare, faţă de 320.000 de hectare în 1990, astfel că specialiştii, reuniţi într-o conferinţă tematică la Poiana Braşov, susţin că au o misiune istorică pentru perioada 2015-2020, de a întregi zestrea patrimonială a pomiculturii româneşti cu ajutorul fondurilor europene puse la dispoziţia României pentru acest sector, în valoare de 320 de milioane de euro.
„Avem o misiune istorică pentru perioada 2015-2020, aceea de a întregi zestrea patrimonială a pomiculturii româneşti, şi vom face tot ce este posibil ca prin subprogramul pentru pomicultură – care este de 320 de milioane de euro, partea de contribuţie a Uniunii Europene, să avem posibilitatea să realizăm o suprafaţă cât mai mare, astfel ca, în doi-trei ani, să intre pe rod, iar consumatorii din România să se poată bucura de produse româneşti de bună calitate. (…) Noul PNDR are o strategie foarte importantă în sensul că sprijină două acţiuni şi anume cea de asociere şi cea de integrare, prin care va creşte nivelul de sprijin, care ar putea ajunge până la 90% din costurile standard stabilite de Institutul de Cercetare de la Mărăcineni, iar tinerii cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de sprijin de peste 20%. Este un program care ne mobilizează, un program care ne dă mari speranţe, astfel încât mai multe suprafeţe de livezi să se înfiinţeze cu material produs în pepinierele româneşti pentru ca, în perioada 2017-2018, să putem avea primele fructe româneşti produse pe noile plantaţii”, a declarat pentru AGERPRES, Aurel Tănase, director general PRODCOM, prezent la conferinţa tematică „Pomicultura din perspectiva 2014-2020″ care se desfăşoară la Poiana Braşov în perioada 9-10 februarie.
Conform acestuia, faţă de 1990, producţia de mere este puţin peste 40.000 de tone anual şi nu există o corelare între livezi şi depozite. Tănase susţine că transporturile – atât cele care se fac cu tirurile, dar şi cele mici – ar trebui monitorizate, pentru că „nu toţi producătorii plătesc TVA şi îşi vând marfa pe unde vor”.
Aurel Tănase a mai afirmat că piaţa românească a fost invadată de mere aduse din import după embargoul impus Rusiei, aduse în principal din Polonia, Ungaria, Austria, de unde intră câteva mii de tone lunar, ceea ce a creat o mare problemă din punct de vedere financiar producătorilor români. România a exportat în 2014, până în luna august, cantităţi importante de cireşe şi caise, însă după embargoul din Rusia, exportul s-a făcut în ţări din Uniunea Europeană „în condiţii foarte pretenţioase”.
El a adăugat că la târgurile la care a participat în Europa există un interes foarte mare pentru fructele româneşti, pentru că au gust şi aromă, considerând că în următorii ani, printr-o organizare mai bună a producătorilor, producţia de fructe româneşti să ajungă în cât mai multe ţări europene.
Cu ocazia întâlnirii de la Poiana Braşov, la care participă peste 200 de fermieri din toate bazinele pomicole ale României, dar şi specialişti din România, Polonia şi Olanda a fost organizată o expoziţie de material semincer, produse fitosanitare, sisteme şi echipamente agricole pentru pomicultură, sucuri naturale şi mere.
AGERPRES
www.agerpres.ro
. .
