Aproape 1.000 de covăsneni sunt cuprinşi anual în evidenţele Spitalului Judeţean „Fogolyan Kristof” din Sfântu Gheorghe, Secţia Psihiatrie. Medicul psihiatru Biro Istvan, şeful secţiei, ne-a spus că în ultimii patru ani numărul persoanelor cu tulburări psihice, din judeţul nostru, a rămas constant.
Datele din evidenţa spitalului aratã cã în anul 2008 numãrul internãrilor a fost de 1.042 de persoane, cu o uşoarã tendinţã de scãdere în anii urmãtori, respectiv 996 de bolnavi în anul 2009 şi 968 de internãri în 2010.
Potrivit medicului psihiatru, printre cele mai frecvente tulburãri psihice care afecteazã populaţia judeţului Covasna se numãrã depresia, schizofrenia, tulburãrile psihice cauzate de alcoolism şi stres. Datele statistice de la nivelul spitalului mai relevã faptul cã, din cei 973 de pacienţi internaţi în acest an, aproximativ 40% suferã de depresie, 30% dintre aceştia intrã în categoria persoanelor cu psihoze alcoolice, 10% schizofrenici, iar restul de 20 % se înscriu în categoria bolnavilor cu afecţiuni psihice, care au manifestãri mai mult sau mai puţin agresive.
«Depresia este cea mai frecventã în rândul bolnavilor cu tulburãri psihice. Criza economicã, lipsurile şi starea permanentã de nemulţumire, nesiguranţa zilei de mâine, nesiguranţa locului de muncã, venitul material scãzut, toate acestea duc la depresii, stãri de anxietate, stres, ce pot amplifica şi alte afecţiuni psihice care, în timp, devin mai grave», ne-a precizat medicul Biro Istvan.Specialistul ne-a spus cã, din pãcate, atunci când depresia se instaleazã, cele mai multe persoane suferinde aleg sã ignore, total, aceastã stare cu toate cã depresia poate fi prevenitã şi tratatã eficient: «Persoanele care suferã de depresie nu pot, pur şi simplu, sã facã faţã situaţiei. Depresia se poate trata ca şi o simplã racealã. Ne este ruşine sã mergem la psihiatru sau psiholog, însã farã tratament simptomele pot dura un timp îndelungat, bolnavul riscând sã intre într-un cerc vicios».
Biro Istvan spune cã numãrul persoanelor care recurg la tratamant anti-depresiv este, din pãcate, destul de redus. Medicul susţine cã, din numãrul total al persoanelor care se sinucid, în judeţul Covasna, aproape 15% suferã de depresie, 10% de schizofrenie, iar aproximativ 7-8% sunt cei care suferã de tulburãri alcolice. Şeful secţiei de psihiatrie ne-a explicat cã, adeseori bolile psihice precum schizofrenia, depresia şi unele tulburãri de personalitate au o puternicã componentã geneticã. Marile tulburãri psihice sunt determinate de existenţa unei predispoziţii care poate izbucni, în contextul acţiunii unor factori de stres.
Pe locul doi în topul internãrilor (aproximativ o treime din total) la secţia de psihiatrie din Sfântu Gheorghe stau psihozele determinate de consumul de alcool. «Dacã bolnavul nu îşi ia medicamentaţia zilnicã, în timp psihozele alcoolice determinã halucinaţii, tremur, panicã. Aceste persoane percep lucruri care nu existã, aud voci, au senzaţia cã sunt urmãrite, persecutate, şi se comportã anormal, iar deseori devin foarte agresive deoarece nimeni nu le percepe realitatea deformată», a explicat medicul specialist. Potrivit acestuia, psihoza alcoolicã apare în cazul unei intoxicaţii alcolice, în perioada de sevraj ori prin obişnuinţa organismului cu alcoolul: «Poţi sã nu bei pânã la beţie, dar dacã bei regulat alcool, poţi sã dezvolţi, în timp, aceste simptome. Este mai periculoasã regularitatea consumului, decât cantitatea». Din fericire, multe dintre aceste afecţiuni pot fi vindecate, dacã sunt depistate la timp. Astfel, nevrozele, depresiile şi psihozele pot fi tratate cu medicamente şi prin şedinţe de psihoterapie.
Retardul mintal însã, se poate trata doar dacã este depistat din copilãrie, în timp ce schizofrenia are mai multe complicaţii şi doar un procent mic al pacienţilor suferinzi cunosc vreo regresie a bolii. Totodatã, nici numãrul internãrilor de pacienţi schizofrenici nu poate fi trecut cu vederea, deoarece aceastã boalã necesitã o perioadã mai lungã de tratament, datoritã episoadelor repetate de autoizolare a bolnavilor faţã de societate, care îi pun în imposibilitatea de a se descurca singuri.
Medicul specialist Biro Istvan considerã cã multe persoane care suferã de boli psihice nu cautã ajutor pentru cã se tem de „vocea poporului” precum şi din cauza concepţiei greşite cã vor fi etichetaţi drept „nebuni”.
Prin persoanã cu tulburări psihice se întelege persoana bolnavã psihic, cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltatã psihic, ori dependentã de alcool, precum şi persoana care manifestã alte dereglări ce pot fi clasificate, conform normelor de diagnostic în vigoare din practicã medicalã, ca fiind tulburãri psihice. De cele mai multe ori bolnavul nu este capabil sã înţeleagã semnificaţia şi consecinţele comportamentului sãu. Evaluarea sãnãtãţii mintale se efectueazã, prin examinare, de cãtre medicul psihiatru.
Anna-Maria Chiţu
