Strategia postpandemie de dezvoltare a turismului în judeţul Covasna se va axa în continuare pe promovarea brandului „Ţinutul conacelor”, dar şi pe balneologie şi ecoturism.
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat vineri, că brandul „Covasna – Ţinutul conacelor”, sub care judeţul a fost promovat ca destinaţie turistică în ultimii ani, a avut un impact foarte pozitiv, contribuind la creşterea numărului vizitatorilor.
Acesta a mai menţionat că viitoarea strategie de dezvoltare turistică a judeţului, care va avea menirea de a revigora acest domeniu „răpus” de pandemie, se va axa pe promovarea castelelor şi conacelor, dar şi pe valorificarea altor resurse ce ar putea transforma zona într-o destinaţie unică şi atrăgătoare.
În judeţul Covasna există peste 160 de castele şi conace, folosite pe vremuri de familiile nobiliare ca reşedinţe permanente, de vacanţă sau de vânătoare, iar unele dintre ele au fost restaurate de urmaşii foştilor proprietari ori de cei care le-au cumpărat şi introduse în circuitul turistic.
Printre cele mai romantice şi atrăgătoare locuri de vacanţă se numără domeniul Kalnoky de la Micloşoara, castelul Daniel din Tălişoara sau castelul Mikes din Zăbala.
Nu departe de Micloşoara, la Valea Zălanului, prinţul Charles al Marii Britanii a cumpărat mai multe clădiri vechi de peste o sută de ani, pe care le-a renovat şi le-a transformat în reşedinţe de vacanţă şi case de oaspeţi.
Consilierul pe probleme de turism al preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Godra Árpád, a menţionat că, în opinia sa, în viitoarea strategie ar trebui introduse două-trei elemente care să contureze foarte bine oferta judeţului şi să îl facă distinct faţă de celelalte regiuni din ţară sau din străinătate.
„Un brand care şi-a dovedit viabilitatea este exact ‘Ţinutul conacelor’. E o atracţie şi nu vorbim aici de muzee care pot fi vizitate, ci despre locuri în care oaspeţii pot cunoaşte şi pot avea experienţa de a trăi într-un conac. Acest lucru trebuie oferit, asta mi se pare un turism modern şi mi se pare că s-a pornit pe o cale foarte bună în acest sens. (…) Un alt reper este oraşul Covasna, balneologia. (…) Este o cerere mare în această privinţă, iar mentalitatea oamenilor a început să se schimbe. Nu se duc la băi doar dacă au probleme, ci se duc să facă prevenţie. Şi un al treilea reper ar fi ecoturismul. Bineînţeles, cadrul natural ne obligă să privim în această direcţie. (…) Asta implică natura şi trasee turistice care pot fi parcurse pe jos, cu bicicleta sau călare. (…) Aţi fi miraţi, dar pentru acest lucru este o cerere cu putere de cumpărare mare, care este un detaliu foarte important”, a mai spus Godra Árpád.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
