Piaţa muncii cere meseriaşi dar unităţile de învăţământ scot „intelectuali” pe bandă rulantă.
Inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Covasna, Keresztely Irma, dar şi directorul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Covasna, Kelemen Tibor, consideră că şcolile tehnice şi profesionale ar putea reprezenta viitorul tinerilor de astăzi şi, implicit, al economiei judeţului.
Potrivit directorului AJOFM, planul de şcolarizare la liceele tehnice se face aiurea şi nu ţine cont de necesităţile pieţei. Ca urmare, se şcolarizează elevi pentru tot felul de meserii, care nu au nicio căutare în economia reală, şi armate întregi de absolvenţi de liceu îngroaşă, an de an, rândurile şomerilor.
Reprezentanţii celor două instituţii susţin că liceele tehnice şi profesionale au intrat într-o perioadă de declin, dar şi că foarte multe dintre unităţile şcolare profesionale pregătesc tineri pentru meserii fără o perspectivă reală. Acest fapt este cauzat de mai mulţi factori, printre care şi acela că liceele îşi fac planificarea cu profilurile pe specialităţi, fără să se consulte cu Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională. Aceste Comitete cuprind reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar, dar şi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor din judeţ care au capacitatea de a stabili nevoile reale pentru formarea profesională a tinerilor şi a adulţilor din judeţ.
Un alt factor important îl reprezintă prejudecata părinţilor care nu-şi mai trimit copiii să înveţe unele meserii, care, în opinia lor, „sunt munci grele” sau „nu dau bine”.
Pentru reconsiderarea învăţământului profesional
Kelemen Tibor
Kelemen Tibor a precizat că în judeţul Covasna este nevoie de sudori, lucrători în construcţii, electricieni, cizmari, oameni specialişti în dezvolarea turismului şi agroturismului, oameni care să aibă o pregătire profesională în prelucrarea lemnului, în construcţii interne de mari proporţi, în confecţii. Potrivit acestuia, studiile, analizele sau ofertele de locuri de muncă arată clar faptul că şcoala profesională şi tehnică este o formă de învăţământ a cărei reînfiinţare este absolut necesară.
Dacă ne uităm pe ultima ofertă de locuri de muncă centralizată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, vedem că din totalul locuri de muncă vacante cele mai multe se adresează celor cu studii medii, profesionale şi lucrătorilor necalificaţi. Cele mai căutate joburi sunt confecţioner-asamblor articole din textile, lucrători comerciali, lăcătuşi mecanici, agenţi de pază, lucrători în domeniul turismului şi agroturismului, constructori, etc.
„Avem semnale din toate părţile că piaţa locurilor de muncă are nevoie de meseriaşi. Este nevoie de reînfiinţarea şcoliilor profesionale, a claselor care au fost desfiinţate. În lipsa lor este influenţat şi sistemul de salarizare şi bunul trai al locuitorilor din Covasna. Trebuie să reducem numărul de elevi din învăţământul teoretic, mai puţin de la cel vocaţional pentru că există doar un sigur liceu de artă şi nu am dori să influenţăm şcolarizarea. Însă, în domeniul învăţământului teoretic, directorii acestor şcoli ar trebui să fie flexibili să mai lase din numărul de elevi, anual sau bianual, şi la şcoliile tehnice. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu putem trăi într-o lume în care toţi avem doar studii superioare, dar pregătiea profesională lipseşte cu desăvârşire”, atrage atenţia Kelemen Tibor.
Acesta susţine că, din păcate, tinerii nu sunt pregătiţi pentru a face faţă pe piaţa muncii. În opinia lui, pentru ca România să devină din nou o ţară prosperă este absolut necesară reconsiderarea învăţământului profesional. În caz contrar, orientarea către filiera teoretică a elevilor care ar fi mai apţi pentru studii profesionale, duce doar la inflaţie de intelectuali, ceea ce poate avea consecinţe grave pe viitor.
Nevoia schimbării de atitudine
Keresztely Irma
La rândul ei, inspectoarea şefă a Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna, Keresztely Irma, susţine că situaţia prezentă acum în învătământul românesc, mai ales în judeţul Covasna, nu mai poate continua la nesfârşit în acest fel. Ea consideră că pregătirea unei generaţii de meseriaşi, de personal bine calificat, este vitală pentru a creşte capacitatea de dezvoltare în judeţ. „Avem nevoie de un plan bine pus la punct în privinţa modului de organizare, de reînfiinţare a şcolilor profesionale. Nu înţeleg de unde vine această mentalitate a părinţilor de a nu îşi mai trimite copilul la şcoli profesionale şi tehnice!? În judeţul Sibiu, 78% este învăţământ profesional şi tehnic şi restul de 22% învăţământ teoretic. Sibiul funcţionează perfect datorită faptului că în acest judeţ se pot aduce oricând firme de oriunde, pentru că există forţă de muncă pregătită. Pe aceeaşi linie merge şi Braşovul, unde peste 70% este învăţământ profesional. În Covasna, ultimul an şcolar în care raportul dintre învăţământul academic şi învăţământul tehnic a fost de 39/61, a fost 2003-2004. Atunci a fost ultima serie bună la învăţământul profesional, iar de atunci, treptat, a început declinul pentru această formă de învăţământ”, a explicat Keresztely Irma.
Aceasta ne-a spus că în luna februarie a.c., IŞJ Covasna va organiza o întâlnire pe tema învăţământului profesional, în cadrul căreia se va discuta şi despre consecinţele continuării actualului sistem de învăţământ care scoate “intelectuali pe bandă rulantă”. „Nu dorim ca IŞJ să îşi asume responsabilitatea pentru ceva la care noi dăm semnale de alarmă, de ani de zile, dar toată lumea dă din umeri şi se preface că nu este interesat”, a mai spus Keresztely Irma.
Anna-Maria Chiţu
