Străbătând istoria din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, această „clasă umană” numită „speculanți” a jucat un rol important în evoluția omenirii, dar în același timp, atunci când și-au folosit inteligența și „capacitățile speculative” în scopuri ilegale sau inumane, aceștia de fapt au constituit o frână, căci au folosit practici imorale, nedemne de ființa omenească, ei ghidându-se după principiul machiavelic „scopul scuză mijloacele”.
Sintagma „clasă umană”, pentru a încadra toate tipurile de speculanți, se referă chiar la definiția lor. Speculantul este o „persoană care știe să profite de o împrejurare favorabilă, care speculează o anumită situație, profitor” (NDULR), deci scopul lui este profitul. Într-un anumit sens, până aici lucrurile par în ordine, însă dacă trecem granița și adăugăm „pe orice cale”, atunci situația se schimbă, speculantul arătându-și și fața inumană, căci el nu mai ține seama de nimic, el trebuie neapărat să înlăture toate obstacolele din „calea profitului”. De fapt, de aici se nasc diferențele sau nuanțele între feluritele tipuri de speculanți, iar numele acestora este cuprins în sinonimele cuvântului speculant: afacerist, profitor, șarlatan, agiotor, comerciant, comersant, traficant, contrabandist, dealer, debitant, gheșeftar, intermediar, negociant, negustor, proxenet, speculator, bișnițar, găinar etc.”, găsite în dicționare.
Unde vom întâlni speculanții? La colțuri de stradă, în piețe publice, în târguri, pe lângă casele de schimb, în gări, și cam peste tot în viața socială și politică, ca și în economia țărilor. Speculantul obișnuit este cel care cumpără bomboana cu 10 bani și ți-o vinde cu 50 sau un leu, după cum găsește fraierul, cum se spune în popor. El este cel care-ți bate la poartă sau la ușa apartamentului stăruind să-ți vândă anumite produse și, după cum se pricepe să te păcălească, el își scoate profitul, numai că nu de puține ori aceștia devin agresivi în intenția lor și se pot transforma în hoți sau chiar criminali, depășindu-și astfel clasa. De aceea e bine să ne ferim de ei și să facem cumpărăturile în magazine, pentru mai multă siguranță.
Pe speculant îl vom găsi și la Bursă, numai că acolo el este un om stilat și poartă alte nume: dealer, agiotor etc. Unii chiar s-au îmbogățit din speculațiile la Bursă, cum ar fi cunoscutul bogătaș Soros.
Prin extensie, pot apărea și alte tipuri de speculanți. În mass-media am descoperit chiar și „speculanții politici”, care de fapt nu sunt deloc puțini, ba am putea spune că mai toți politicienii speculează, pentru a-și impune punctul de vedere ori pentru a-i învinge pe adversari. Și nu putem spune că nu-i așa, când asistăm zilnic la „circul politic” expus pe la toate televiziunile.
Cine nu-și amintește de groaznicul incendiu de la clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, soldat cu peste 26 de morți și 185 de răniți?! Chiar și acest trist eveniment pentru unii a fost „o situație favorabilă” pentru a fi speculată politic. Ca urmare, a căzut Guvernul Ponta. Acesta e doar un exemplu, însă există nenumărate altele. Pentru exemplificare, mai alegem unul pe care îl vom prezenta mai jos.
Sursa: Dw.com/ro/unirea-un-fenomen-exploatat-de-speculanții-politici/o-43133509, în care pe data de 26.03.2018 a fost publicat articolul: „Unirea – un fenomen exploatat de speculanții politici”, semnat de Vitalie Călugăreanu, DW Chișinău, care ne dezvăluie modul cum a fost abordată Unirea de către politicieni și cum se speculează evenimentele în mod „diplomatic”. Un citat din acest articol este edificator: „Mesajele a doi dintre promotorii actuali ai unirii (Băsescu și Ghimpu, acum cumva rivali) s-au schimbat în ultimii ani. Atunci când erau la butoanele puterii, mesajele lor în privința unirii erau prudente, diplomatice. Ei spuneau că cele două state românești se mai pot reîntâlni doar în UE – după ce și Republica Moldova va adera la UE. Acum spun altceva: Moldova nu are vreo șansă să adere la UE. Unirea cu România este singura cale prin care Republica Moldova poate ajunge în UE.” Iată deci un discurs duplicitar, o speculație, despre care Eminescu spunea că „neadevărul și duplicitatea politică sunt lovite de un fel de nulitate dinlăuntru” (NDULR, p.410).
Totuși, cei mai abjecți speculanți sunt cei care atentează la viața, sănătatea și demnitatea omului. Și ne referim aici la cei care, în caz de calamități, războaie sau evenimente periculoase precum răspândirea coronavirusului ce amenință acum omenirea, caută să profite de pe urma acestora, înșelând oamenii pentru a scoate profit. Nu sunt necesare exemple, deoarece le cunoaștem cu toții. Pentru respectivii nu contează sănătatea sau viața semenilor, ci numai profitul personal. Am aminti aici doar faptul că în aceste momente, când ar trebui să fim cu toții uniți și să ne sprijinim și apărăm unii pe alții în fața „dușmanului” comun, unii indivizi și comercianți fac stocuri și vând produse farmaceutice (respectiv măști, dezinfectanți etc.) la prețuri și de 20 de ori mai mari, încât îți vine să le pui cătușe…
Dar se spune că fiecare plătește pentru ceea ce face, nu contează când, așa că aviz tuturor speculanților, indiferent de natura lor, care cred că faptele le vor fi trecute cu vederea! Se spune că mai devreme sau mai târziu „te ajung păcatele”. Și atunci nu este mai bine să-ți ajuți semenii decât să profiți de necazul sau neputința lor?”
Mihai Trifoi
