Singura biserică ortodoxă construită în stil neogotic din România, una dintre cele mai mari din mediul rural și care anul viitor va împlini 120 de ani, se află în comuna Ibănești din județul Mureș.
Preotul Eugen Oprea spune că biserica este construită în stil neogotic cu contraforți, are o lungime de 35 metri, o lățime de 18 metri, înălțimea de 16 metri și deține un turn masiv cu o înălțime de peste 40 metri, în care se află cele patru clopote, cel mai mare având 1.268 de kilograme, iar al doilea fiind de circa 600 de kilograme.
Potrivit preotului, documentele arată că proiectarea a început în 1896, când se pare că a fost pusă și piatra de temelie, dar lucrările de construcție ale bisericii ortodoxe din Ibănești sunt consemnate în documente începând cu anul 1898, când edificiul era deja ridicat în roșu. Biserica a fost proiectată de arhitectul sas Gustav Wagner, din Reghin — fapt ce explică stilul neogotic adoptat — și a fost executată sub îndrumarea unor meșteri maghiari.
Pictura din acest lăcaș de cult a fost finalizată în 1924, când a fost sfințită de către Episcopul Clujului, Nicolae Ivan. Biserica se remarcă și prin faptul că deține patru clopote, două dintre acestea fiind capabile să acopere cu sunetul lor toată Valea Gurghiului.
„La sfârșitul anilor 1800, populația Ibăneștiului era foarte mare și nu mai încăpea în biserica existentă atunci. Așa că s-au adunat vreo 5000 de florini și au contactat arhitectul. La acea vreme a fost singura biserică ortodoxă din această zonă, acum sunt patru. Ca să vă faceți o idee cât este de mare în interior, altarul e cât o biserică (…) Este poate singurul exemplu din România în care o biserică, care a fost construită ca fiind ortodoxă încă de la început, prezintă elemente de construcție neogotice. Contraforturile gotice sunt vizibile atât din interior, cât și din exterior, iar interiorul este dominat de arcuri frânte și ogive. Lăcașul este construit din blocuri masive de piatră adusă din Munții Gurghiului. Când am introdus încălzirea centrală, chiar am avut o problemă fiindcă nu am reușit să spargem zidul, cu greu am găsit o îmbinare pe unde am putut să asigurăm aerisirea. Planul clădirii este dreptunghiular cu o absidă semicirculară, cu trei cupole în interior, materialul predominant este piatra de munte adusă din Munții Gurghiului, bolta este din cărămidă”, a spus Eugen Oprea.
Pictura este executată de pictorul Ștefan Mogojan și cuprinde scene din Noul Testament, sculptura iconostasului și scaunul arhieresc sunt opera sculptorului Amanu I Virgil din Grumăzești, județul Neamț, iar materialul din care au fost realizate este lemnul de stejar cu nuanțe de prun, cireș și paltin.
Între anii 1986-1987 a fost renovat exteriorul bisericii și acoperișul, țiglele în formă de solzi fiind înlocuite cu un acoperiș din tablă. 
Preotul Oprea, care slujește la Ibănești de 18 ani, atrage atenția că deși se vorbește de probleme interconfesionale în special între ortodocși și greco-catolici, Ibăneștiul și Hodacul sunt exemple concrete că cele două biserici și enoriașii lor pot trăi împreună, fără nicio problemă.
„Ce nu o să întâlniți de asemenea nicăieri, numai la Ibănești și Hodac, este existența a două biserici, ortodoxă și greco-catolică, în aceeași curte. Doar sunt biserici surori. Cei care vin pentru prima dată la noi confundă biserica ortodoxă cu cea greco-catolică (construită în 1912), datorită stilului arhitectural. Problema noastră acum este scăderea numărului de locuitori. Când am venit aici aveam 1.200 de enoriași, acum sunt cam 860. Tot la a doua casă găsim unul sau doi oameni plecați în străinătate. Noi resimțim foarte tare această scădere, e foarte greu să întreținem o asemenea construcție, deși am făcut multe de când am venit aici. Mă bucur că am renovat-o, la fel și Monumentul Eroilor care e în fața bisericii, gardul”, a arătat preotul.
Eugen Oprea a mai arătat că numele de Ibănești ar veni de la „Iban”, care înseamnă „a iubi” în slavonă, iar primul document de atestare a localității mureșene datează de la 1453, fiind un act de donație, scris în latina medievală.
AGERPRES
