Circa 150-200 de persoane au participat, sâmbătă după-amiază, la un protest organizat în Piaţa Mare din municipiul Sibiu, lângă noua statuie a baronului Samuel von Brukenthal, faţă de amplasarea acestui monument, considerat de aceştia inadecvat, având în vedere rolul pe care von Brukenthal, ca guvernator al Transilvaniei, l-ar fi avut în răscoala de la 1784, cunoscută şi ca „Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan”.

Acţiunea de protest a fost organizată de către Asociaţia „Calea Neamului” şi Societatea cultural-patriotică „Avram Iancu”, fiind autorizată de către Primăria Sibiu, începând cu ora 16,00. Cele două organizaţii au lansat zilele trecute un apel către membrii şi simpatizanţii lor să vină la Sibiu, pentru a participa la această acţiune de protest.

Participanţii la protest, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în costume naţionale, au fluturat steaguri tricolore, au scandat „Jos statuia”, „Brukenthal, ucigaş de români”, „Jos criminalul”, au intonat imnul naţional şi cântece patriotice şi au afişat două bannere uriaşe, unul cu portretele celor trei conducători ai răscoalei iobagilor de la 1784, iar celălalt cu executarea lui Horea şi Cloşca, prin tragere pe roată. Printre cei prezenţi la protest s-au aflat şi cântăreaţa de muzică populară Veta Biriş şi politicianul Gheorghe Funar.

„Asta-i ţara noastră ! (…) Protestăm şi cerem Primăriei Sibiu să înlăture statuia cotropitorului, fost guvernator, care se face direct răspunzător de prigonirea ţăranilor români din Transilvania şi reprimarea în sânge a răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan”, a spus preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului”, Mihai Târnoveanu, care a arătat că la protest au venit şi sibieni, dar şi români din Covasna, Braşov, Bucureşti, Craiova sau Bacău.

Statuia a fost dezvelită în urmă cu o săptămână, în cadrul unui eveniment la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis. Iniţiativa instalării monumentului este a Primăriei Sibiu şi a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, cu ocazia împlinirii, în acest an, a trei secole de la naşterea baronului Samuel von Brukenthal, considerat un adevărat patron cultural al oraşului.

„Locul în care ne aflăm este cea mai bună ilustrare a forţelor care au contribuit la dezvoltarea Sibiului şi a perspectivelor sale. În cel mai amplu spaţiu public al comunităţii, între locurile spiritualităţii şi instituţiile locale, se ridică, de peste 200 de ani, reperele majore ale culturii şi europenităţii noastre: palatul, muzeul, colecţia şi biblioteca lui Samuel von Brukenthal. Amplasarea aici a unei statui în memoria lui Brukenthal este un omagiu adus preţioasei sale moşteniri, o confirmare a convingerii sale că la temelia bunei guvernanţe stau educaţia şi cultura, forţe care dau posibilitatea participării responsabile a cetăţenilor la construirea propriului viitor. Simbolic, de acum înainte, în această piaţă se întâlnesc fondatorul primului muzeu de pe teritoriul de azi al României, cea mai strălucită personalitate a saşilor transilvăneni, cu ctitorul şcolii româneşti de peste Carpaţi, Gheorghe Lazăr”, a evidenţiat şeful statului, în alocuţiunea susţinută în cadrul evenimentului.

El a mai arătat că „Samuel von Brukenthal a fost, într-adevăr, o mare personalitate a timpului şi locului în care a trăit” şi că astăzi „ne bucurăm de faptul că România este deseori reprezentată în Europa şi în lume prin comorile lăsate Sibiului” de acest guvernator al Transilvaniei.

 

Totodată, directorul Muzeului Naţional Brukenthal, prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, a subliniat faptul că Samuel von Brukenthal, în calitatea sa de guvernator al Transilvaniei, a adus în această regiune ideile şi valorile cele mai avansate ale timpului său, iar cea mai importantă moştenire a acestuia este chiar muzeul care îi poartă numele şi care, la momentul înfiinţării sale, în 1817, era al treilea muzeu public din lume, după British Museum şi Luvru.

Statuia a fost realizată în urma unui concurs lansat la începutul anului, în 15 ianuarie, de Ziua Culturii, la care au participat 21 de proiecte din ţară şi străinătate, fiind ales cel al sculptorului Deak Arpad din Oradea. Baronul von Brukenthal este înfăţişat în monument în veşmintele ordinului Sf. Ştefan al Mariei Thereza, aşa cum apare în tabloul portret ce se află în salonul de muzică al muzeului din Piaţa Mare.

Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) a fost singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii în cadrul imperiului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa (1717 – 1780), cea dintâi funcţie ocupată fiind aceea de cancelar aulic al Transilvaniei. Perioada petrecută la Viena în această calitate coincide cu perioada constituirii colecţiei sale de pictură, menţionată în 1773 drept una dintre cele mai valoroase colecţii particulare ce putea fi admirată în mediul cultural vienez al vremii.

Colecţiile iniţiale ale baronului von Brukenthal (constând din pinacotecă, cabinet de stampe, bibliotecă şi o colecţie numismatică) au luat naştere cu precădere în intervalul de timp dintre anii 1759 şi 1774. Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcţie pe care a ocupat-o între anii 1777 şi 1787, Samuel von Brukenthal a construit în centrul Sibiului un palat în stilul barocului târziu, după modelul palatelor vieneze. Deoarece nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, această clădire a fost lăsată moştenire, împreună cu colecţiile şi restul averii sale, către Biserica Evanghelică, împreună cu dorinţa ca acestea să constituie un muzeu de artă europeană.

După dezvelirea statuii, au apărut în spaţiul public opinii ale mai multor istorici cu privire la rolul pe care von Brukenthal l-a avut în răscoala de la 1784, unii arătând că acesta nu a condus acţiunile de reprimare a revoltei, deoarece nu mai era agreat de împăratul austriac Iosif al II-ea, în timp ce alţii consideră că acesta, din poziţia sa de guvernator, s-a raliat cu nobilimea din Transilvania, care îi exploata pe iobagi.

AGERPRES 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail