. . Astăzi, 23 februarie, în calendarul ortodox se face pomenirea Sfântului Policarp, sfântul născut în temniță (Începutul Postului Sfintelor Paști).
Postul Sfintelor Paști începe anul acesta pe 23 februarie. Acest post, fiind cel mai lung și cel mai aspru din posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare. Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Paresimi. În vechime, Postul Sfintelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primeasca botezul în noaptea Invierii.
Mai multe informații despre Postul Sfintelor Paști
Sfântul Policarp este sărbătorit în Biserica Ortodoxă pe 23 februarie. S-a născut în temniță, în jurul anului 70, la Efes, deoarece părinții săi fuseseră închiși pentru că nu lepădaseră credința în Hristos. La botez a primit numele Pangratie. Din scrierile Sfântul Irineu aflăm că Sf. Policarp a fost ucenic al Sfântului Apostol Ioan.
Înainte ca părinții lui să fie martirizați, este dat în grija Calistei, o femeie bogată și credincioasă. Potrivit tradiție, Pangratie va da săracilor tot ce va găsi în hambarele acesteia. Ca mama sa adoptivă să nu fie tulburată de milostenia sa, se va ruga lui Dumnezeu și în urma rugăciunii, hambarele s-au umplut la loc. Datorită acestei minuni, Calista i-a schimbat numele din Pangratie în Policarp, adică „cel cu multe roade“.
Sfântul Policarp a fost hirotonit diacon și preot de Sfântul Vucol. Episcopii prezenți la înmormantarea Sfântului Vucol, l-au hirotonit episcop.
Cu câteva zile înainte de a fi martirizat, a avut o vedenie: a văzut perna pe care dormea arsă în foc. Așa a înțeles că avea să fie aruncat în foc.
La insistența proconsulului Quadrat de a blestema pe Hristos, Policarp i-a răspuns: „De 86 de ani îi slujesc și nu mi-a făcut nici un rău; cum pot eu să blestem pe împăratul meu, pe Acela care m-a mântuit?” Pentru că refuză să jertfească zeilor, primește pedeapsa de a fi aruncat în foc. Pentru că focul nu se atingea de el, a fost străpuns cu sabia, însă, atât de mult sânge a curs din el încât a stins focul. La rugămintea evreilor, trupul său lipsit de viață a fost ars.
Osemintele sale cele „mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul“ au fost luate de creștini. Sfintele moaște ale Sfântului Policarp sunt în Franța, pentru că au fost luate de latini în timpul cruciadelor, iar o părticică se păstrează în Mănăstirea Zografu din Muntele Athos.
Tot astăzi, facem pomenirea: Sfinților Cuviosi Ioan, Moise, Antioh și Antonin; Sfintei Cuvioase Gorgonia, sora Sfântului Grigorie Teologul; Sfintei Mucenite Tea; Sfântului Mucenic Clement; Sfântului Cuvios Mucenic Damian; Sfinților Cuviosi Zevina, Polihroniu, Moise și Damian; Sfântului Cuvios Damian de la Mănăstirea Esfigmen (Muntele Athos).
