Astăzi, 14 iulie, în calendarul ortodox se face pomenirea Sfântului Nicodim Aghioritul
Sfântul Nicodim Aghioritul s-a născut în anul 1749 în orașul Naxos, situat în sud-estul arhipelagului Ciclade din Marea Egee. Până la intrarea în monahism, s-a numit Nicolae Kallivurtzis. La vârsta de 16 ani este trimis la Smirna, pentru a deprinde învățătura dascălului Ierotei. Aici a învățat latina și franceza, devenind un bun cunoscător al Sfinților Părinți, al aghiografiei și sfintelor canoane.
În anul 1770, după terminarea studiilor, Nicolae se întoarce la Naxos, unde mitropolitul Antimos îl angajează secretar. La 26 de ani, după câteva vizite în Sfântul Munte, intră în monahism, la Mănăstirea Dionisiu. După doi ani de ascultare, este tuns rasofor și primește numele de Nicodim.
Episcopul Macarie al Corintului îi va cere să corecteze și să pregătească pentru tipar „Filocalia”. Este tiparită în anul 1782, în Veneția. Numărul de autori patristici cuprinși în colecție este de 36 și acoperă o perioadă de unsprezece secole: IV-XV. Tot la cerearea acestuia revizuiește și Everghetinosul și Despre Împărtășania necontenită.
Datorită dorinței de a se dărui total rugăciunii în liniște, Sfântul Nicodim Aghioritul părăsește Mănăstirea Dionisiu și se retarge într-o chilie aproape de Haries. Dorește să intre în obstea Cuviosului Paisie Velicikovski, însă, nu reușeste să ajungă în Moldova din cauza unei furtuni. Înțelege din acestă întâmplare ca Dumnezeu avea alt plan cu el și merge să viețuiască într-o chilie din Capsala, din zona pustnicească între Karies și Mănăstirea Pantocrator, unde va copia multe manuscrise. Apoi se retrage într-o insulă aproape pustie lângă Eubeea, în anul 1782.
Aici, la cererea vărului său, Episcopul Ierotei din Euripos, Sfântul Nicodim a scris „Manualul sfaturilor bune”, sau „Paza celor cinci simțiri”. El învață cum se poate dezrobi mintea (nous) de înlăntuirea plăcerilor simțurilor, pentru a-i permite înălțarea prin rugăciunea inimii la cugetările duhovnicești ale contemplației.
Revine în Sfântul Munte și i se încredințează traducerea și editarea operelor complete ale Sfântului Simeon Noul Teolog. A redactat și un „Indreptar de spovedanie” care este folosit regulat în Biserica Greacă de azi. El a publicat, de asemenea, două opere adaptate după vestitele cărți duhovnicești din Apus, adică „Razboiul nevăzut” de Lorenzo Scuppoli (1589) și „Deprinderi duhovnicești”, care au cunoscut până în zilele noastre un mare ecou. Precizăm că dacă Sfântul Nicodim Aghioritul a folosit literatură spirituală apuseană, aceasta nu a afectat învățătura lui ortodoxă.
Ieromonahul Agapie din Peloponez i-a propus Sfântului Nicodim să traducă o antologie a Sfintelor Canoane. După doi ani de muncă a terminat această operă, pe care a numit-o „Pidalion”. Această lucrare a fost editată prima dată la Leipzig, în anul 1800, însoțită de binecuvantarea sfântului sinod și a patriarhului ecumenic. În limba română a apărut tradus în anul 1844 la Mănăstirea Neamț.
Amintim că Sfantul Nicodim a corectat și pregătit pentru tipar scrierile complete ale Sfântului Grigorie Palama, însă lucrarea a fost distrusă la Viena, în timpul războiului.
A trecut la cele veșnice pe 14 iulie, 1809. Tomosul de canonizare al Sfântului Nicodim Aghioritul a fost emis de patriarhul ecumenic Atenagora I împreună cu membrii Sinodului pe 31 mai 1955.
Tot astăzi, facem pomenirea: Sfântului Apostol Achila; Sfântului Mucenic Just; Sfântului Cuvios Onisim, făcătorul de minuni; Sfântului Ilarie; Sfântului Mucenic Petru cel Nou; Sfântului Mucenic Iraclie; Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul.
