Data de 21 mai reprezintă ziua când sunt cinstiţi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, prenumele lor fiind purtate de circa de 1,8 milioane de semeni din România.
Cele două ilustre personaje sunt cunoscute drept ocrotitoare ale Creștinismului. Constantin cel Mare (272-337) a fost îndemnat de mama sa, Elena, să-i elibereze din asuprire pe toţi cei care credeau în Mântuitor, devenind ulterior protectorul lor. Și astfel a devenit Primul Împărat creştin din istorie, titlu onorant pe care l-a meritat cu prisosinţă.
Această opțiune majoră s-a datorat unui moment de cumpănă din viața sa. Înaintea unei mari bătălii în care oastea sa de numai 20.000 de soldaţi urma să se confrunte cu cea a unui adversar ce avea de șase ori mai mulți luptători, a apărut miraculos pe cer imaginea unei Cruci uriașe. A fost un imbold surprinzător ce l-a impresionat profund pe Constantin cel Mare. Ca gest de recunoştinţă pentru Divinitat marele conducător de oşti a ordonat ca pe armurile şi coifurile soldaţilor să fie gravate semnul crucii şi monograma lui Iisus A urmat o victorie neaşteptată pe câmpul de luptă, după care bravul conducător avea să se convertească la Creştinism. Apoi Împăratul Constantin cel Mare a convocat la Niceea primul Sinod Ecumenic în anul 325, aproape de locul unde a ridicat o cetatea vestită, Constantinopol, care i-a purtat multă vreme numele.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au ctitorit de-a lungul vieţii numeroase lăcaşe de cult la Roma, Nicomidia, Antiohia, precum şi la Ierusalim, unde au înălţat Biserici.
Vechi obiceiuri păstoreşti
Referitor la această mare Sărbătoare creştină de astăzi să spunem că au existat și pe alocuri mai dăinuie unele obiceiuri păstoreşti ce s-au păstrat peste veacuri. De Ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena ciobanii alegeau viitorii baci şi stabileau locul unde vor amenaja stânele. Exista şi o rânduială legată de operaţiunea măsurării laptelui, fiecare proprietar notându-şi într-un catastif cantitatăţile mulse de la oile încredinţate, în aşa fel încât să nu apară discuţii ulterioare.
„Măsura oilor”, numită pe alocuri şi „sâmbră” reprezintă un obicei românesc din vechime şi se mai practică şi astăzi în multe zone montane, vizând estimarea cantităţii de lapte şi de brânză pe care proprietarii le pot obţine. Sunt şi alte datini populare legate de acest moment important al vieţii satului.
„Constantinul Puilor”
În calendarul popular ziua de 21 mai este dedicată şi păsărilor cerului, fiind numită „Constantinul Puilor”. Se spune că de acum înainte puii învăţă să zboare, iar gospodarii se roagă ca graurii să nu mai ciugulească fructele, mai cu seamă strugurii, diminuând astfel recolta. Una dintre regulile nescrise dar păstrată din generaţie în generaţie, interzice ţăranilor ca în această zi specială să lucreze pământul. Altminteri roadele câmpului vor fi dijmuite.
O altă superstiţie ce a dăinuit multă vreme în popor se referă la faptul că e momentul ca duhurile rele să fie alungate din casă şi din bătătură, stropindu-se cu agheasmă în jur. De asemenea, se credea că spiritele malefice puteau fi îndepărtate dacă sătenii făceau un foc mare la marginea localităţii, iar femeile îngânau descântece. Ciobanii mânau pe lângă aceste ruguri oile cu care urmau să plece la stână, spre a fi atât ei cât şi turmele feriţi de boli şi alte necazuri.
În zonele rurale existau asemenea ritualuri arhaice pentru protejarea ciobanilor, a oilor şi stânelor. În unele așezări se aprindeau aşa-numitele „focuri vii”, despre care am mai amintit, în speranţa că astfel vor fi alungate duhurile care împuţinează laptele oilor şi şi le betejesc.
Numeroși sărbătoriți
Cum spuneam, sunt mulți conaționali care poartă aceste frumoase prenume. Vă prezentăm o parte a variantelor masculine şi feminine care se întâlnesc în popor: Codin, Codina, Constanţa, Constantina, Constanţiu, Costache, Constandin, Costas, Costea, Costel, Costin, Costică, Dina, Dinica, Dinu, Tanţa, Tăntica,Ticu,Tina,Tinel, Tinu, Titel,Titi, dar și Ela, Eleonora, Eli, Helena, Ileana, Ilinca, Leana, Leni, Lenuş, Lenuţa, Nora, Nuţi.
Le adresăm tuturor sărbătoriţilor urarea tradiţională de „La Mulţi Ani!”
Horia C. Deliu
