Una dintre cele mai importante Sărbători religioase are loc an de an la termen fix pe data de 21 mai. Pentru creștinii din întreaga lume este ziua în care sunt cinstiţi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Și în țara noastră sunt foarte mulți concetățeni ce poartă cu bucurie și onoare frumoasele prenume sacre.
…O legendă cunoscută spune că la începutul domniei Împăratului Constantin înaintea unei mari bătălii un semn miraculos sub forma unei cruci apărut pe cer, pe care viitorul mare conducător a știut să-l descifreze. Situația era deznădăjduită, oastea sa numărnd abia 20.000 de soldaţi care trebuiau să facă față unui puhoi de 120.000 de inamici. Dar semnul Divin l-a îmbărbătat și l-a impresionat profund pe Constantin cel Mare. Aşa că după ce a obținut o victorie strălucită şi neaşteptată, a dorit să se convertească la Creştinism. Ca gest de mulţumire şi recunoştinţă pentru Divinitate, marele conducător de oşti a ordonat ca pe armurile şi coifurile soldaţilor să fie gravate semnul crucii şi monograma lui Iisus.
Împăratul Constantin cel Mare a convocat la Niceea primul Sinod Ecumenic în anul 325, aproape de locul unde a ridicat o Cetate vestită. Este vorba de Constantinopol, oraș care i-a purtatnumele glorios multă vreme.
Ocrotitori ai Creștinismului
Împreună cu mama sa, Sfânta Elena, Împăratul Constantin au ctitorit de-a lungul vieţii numeroase lăcaşe de cult la Roma, Nicomidia, Antiohia, precum şi la Ierusalim, unde au dispus înălţarea Bisericii Învierea Domnului. Numele celor doi înalţi demnitari şi oameni de spirit au rămas gravate în memoria Umanităţii, fiind venerate de către creştini până în zilele noastre.
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți ca ocrotitori ai Creștinismului. Povăţuit de mama sa, Elena, Împăratul Constantin cel Mare (272-337) i-a eliberat din asuprire pe toţi cei care credeau în Mântuitor, devenind ulterior protectorul lor. El este considerat Primul Împărat creştin din istorie, titlu onorant pe care l-a meritat cu prisosinţă.
Prenume populare
Iată în cele ce urmează o lungă listă a variantelor masculine şi feminine care derivă din numele celor doi Sfinți. De la Constantin întâlnim apelativele Codin, Codina, Constanţa, Constantina, Constanţiu, Costache, Constandin, Costas, Costea, Costel, Costeluş, Costin, Costică, Costi, Dina, Dinica, Dinu, Tanţa, Tănțica,Ticu,Tina,Tinel, Tinu, Titel,Titi. Să prezentăm și derivate de la prenumele Elena: Ela, Elenca, Eleonora, Eli, Helena, Ileana, Ilenuş, Ilenuţa, Ilinca, Leana, Lena, Leni, Lenuş, Lenuţa, Lina, Nora, Nuţa, Nuţi.
„Sâmbra oilor”
Referitor la această mare Sărbătoare creştină să spunem că s-au păstrat în țara noastră, mai ales în zonele cunoscute pentru creşterea ovinelor, multe obiceiuri păstoreşti, cu un farmec aparte. Tocmai de aceea încercăm să le readucem în atenţia cititorilor, spre a rămâne consemnate în cronica vremii.
O cunoştinţă veche din Voinești ne-a povestit mai de mult că de Ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena păstorii alegeau viitorii baci şi stabileau locul unde vor amenaja stânele. Exista şi o rânduială legată de operaţiunea măsurării laptelui, fiecare proprietar notându-şi într-un registru cantitatăţile mulse de la oile încredinţate, în aşa fel încât să nu apară discuţii ulterioare.
„Măsura oilor”, numită pe alocuri şi „sâmbră”, reprezintă un obicei românesc din vechime şi se mai practică şi astăzi în multe zone montane, vizând estimarea cantităţii de lapte şi de brânză pe care proprietarii le pot obţine.
„Sâmbra oilor” constituie un obicei specific zonelor de munte, unde creşterea animalelor reprezintă principala sursă de venit. Este o datină perpetuată de comunitatea rurală, pentru oamenii simpli fiind un prilej de a se întâlni, de a-şi etala animalele, de a se bucura împreună cu familia, prietenii, vecinii, ceilalţi consăteni.
Mulți gospodari în etate din Ţara Buzaielor îşi amintesc că în copilărie şi adolescenţă luau parte alături de părinţi la acest ritual. Cu câteva zile înainte de ceremonia măsurării laptelui, avea loc aşa-zisa „purificare” a oilor, nevinovatele rumegătoare fiind trecute peste o tavă cu jăratec în care era pusă şi tămâie. Animalele erau apoi atinse cu o crenguţă de leuştean, pentru a rămâne sănătoase şi a da cât mai mult lapte.
La „Măsură” oamenii veneau îmbrăcaţi în straie populare, aducând în traistă bucate special preparate, câte o sticlă de palincă, pentru a închina cu consătenii şi a se bucura de acestă zi deosebită. După ce se alegea locul noii stâne, avea loc un mic ritual de sfinţire a târlei şi necuvântătoarelor.
Apoi toată lumea participa la maial: o petrecere câmpenească aşteptată de cei mari şi mici, unde comercianţii ambulanţi aduceau marfă specifică, dulciuri, băutură. Veneau şi lăutarii, se încingea câte o horă, atmosfera fiind veselă, iar cei care se numeau Constantin sau Elena „făceau cinste”. Abundau bucatele tradiţionale, precum brânza, caşul, bulzul, friptura de miel, plăcintele.
Se sacrificau miei, cu convingerea că în felul acesta va începe cu bine noul sezon pastoral, în belşug, sănătate şi pace.
Supersitii felurite
În Calendarul popular ziua de 21 mai este dedicată şi păsărilor cerului. Se spune că de acum înainte puii învăţă să zboare, iar gospodarii se roagă ca graurii să nu mai ciugulească fructele, mai cu seamă strugurii, diminuând astfel recolta . Una dintre regulile nescrise, dar păstrată din generaţie în generaţie, interzice ţăranilor ca în această zi specială să ucreze pământul, altminteri roadele câmpului vor fi dijmuite.
O altă superstiţie ce a dăinuit multă vreme în popor se referă la faptul că e momentul ca duhurile rele să fie alungate din casă şi din bătătură, stropindu-se cu aghiasmă în jur. De asemenea, se credea că spiritele malefice puteau fi îndepărtate dacă sătenii făceau un foc mare la marginea localităţii, iar femeile îngânau descântece.Ciobanii mânau pe lângă aceste ruguri oile cu care urmau să plece la stână, spre a fi atât ei cât şi turmele feriţi de boli şi alte necazuri.
Am întâlnit la Breţcu asemenea ritualuri arhaice pentru protejarea ciobanilor, a oilor şi stânelor. În unele cătune din judeţ se aprindeau aşa-numitele „focuri vii”, despre care am mai amintit, în speranţa că astfel vor fi alungate duhurile care împuţinează laptele oilor şi le betejesc.
Felicitări sărbătoriților
Le adresăm tuturor sărbătoriţilor multă sănătate, fericire şi urarea tradiţională „La Mulţi Ani!” Acum, în vreme de Pandemie, nu vor fi petreceri mari ca altădată, însă măsurile de relaxare aplicate în ultimele zile vor permite, totuși, organizarea unor agape mai restrânse.
Numai bine vă dorim tuturor!
Horia C. Deliu
