După cum credincioşii cunosc, an de an la aceeaşi dată, pe 8 noiembrie îi cinstim pe Arhanghelii Mihail şi Gavriil, condideraţi conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul spre Rai. Din vechime se crede că ei vestesc tainele lui Dumnezeu şi îi protejează pe oameni de rele, veghiind în permanenţă la bine lor.
Această zi importantă este prăznuită în mod aparte în cea mai mare comună din judeţul Covasna -Zagon – Slujba ţinându-se numai o dată pe an în vechea biserică din lemn (vizavi de cea nouă), lăcaş de închinăciune ce are Hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.
Tradiţia continuă
Deja s-a înfiripat o frumoasă tradiţie în acest sens împământenită în anii din urmă de tânărul părinte ortodox Nicolae Hagiu, din comuna Zagon.Sătenii se adună cu bucurie în mica biserică din lemn, veche de peste două secole din centrul aşezării şi aşa se va întâmpla şi în cursul dimineţii de astăzi.
După cum ne istorisea pr. Nicolae Hagiu, fiu al meleagurilor covăsnene şi un bun cunoscător al tradiţiei populare româneşti, cei doi Arhangheli,Mihail şi Gavriil, sunt consideraţi patroni ai caselor şi gospodăriilor, iar în reprezentările iconografice sunt zugrăviţi cu aripi, ţinând săbii în mână.
Arhanghelul Gavriil este cel care a anunţat-o pe Fecioara Maria de întruparea lui Iisus, fiind perceput în folclor ca un înger ce aduce bucurie, fiind un vestitor al minunilor. Este socotit, de asemenea, ca un ocrotitor al pruncilor şi al mamelor, în unele icoane fiind înfăţisat ţinând în mână o călimara şi o pană, simbol al rolului său de mesager.
Arhanghelul Mihail e investit cu puterea de a lupta împotriva forţelor malefice, fiindu-i încredinţată importanta îndatorire a de a păstra cheile Raiului. În popor există credinţa că atunci când un creştin trage să moară la căpătâiul lui vine şi veghează Arhanghelul Mihail. Dacă în mod miraculos bolnvul se vindecă, Sf. Mihail va sta la picioarele acestuia. Când credinciosul moare, Arhaneghelul se mută la creştetul lui.
O vatră românească la Zagon
Iniţial, o bună parte din vechiul Zagon se afla cu vreo trei kilometri mai jos, unde s-au descoperit urme de construcţii şi temelia unei biserici. Din cauza vitregiilor vremurilor, ortodocşii s-au retras în aşa-numita „Vatră a românilor” ori “Satul românesc”. Probabil a existat acolo şi un lăcaş de cult, deoarece o parte a zonei se numeşte semnificativ „La biserica scufundată”. Conform unor surse locale, prima biserică atestată a fost ridicată în acel „Sat al românilor”, fiind apoi demolată. Pe clopotul ei a rămas o inscripţie datând taman din anul… 1468 !!!
Pe Ceaslovul tipărit la Bucureşti în 1709 – unicul exemplar cunoscut din această tipăritură brâncoveneană – apare o emoţionantă însemnare: „Scris-am eu, popa Toma din Zagon, fiind în temniţa Turii”. În 1762 este consemnată prezenţa în Zagon a « Cazaniei lui Varlaam », vestita Carte românească de învăţătură, apărută la Iaşi în 1643 pe vremea lui Vasile Lupu.
Vechi şi nou
Sătenii ortodocşi din Zagon – cea mai mare localitate rurală din judeţul Covasna – au acum cu ce se mândri, noul lor lăcaş de închinăciune inaugurat în urmă cu şase ani fiind foarte frumos. Însă datina îi îndeamnă să nu dea uitării nici vechea bisericuţă din lemn aflată peste drum, unde ei, moşii şi strămoşii lor au fost creştinaţi şi s-au rugat vreme de peste… două secole. Ridicată în anul 1814, biserica are, cum spuneam, Hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, de aceea în fiecare an pe 8 noiembrie aici se ţine o mare Sărbătoare creştină dedicată cuvioşilor pomeniţi.
Cu înţelepciune şi respect pentru trecutul aşezării, părintele Nicolae Hagiu a decis ca măcar o dată pe an să slujească în mod simbolic în vechea ctitorie, iar enoriaşii au acceptat cu bucurie.
Donaţie importantă
Câţi, oare, dintre localnici ştiu că străvechea biserică a fost înălţată cu două secole în urmă graţie donaţiei unui cetăţean cu dare de mână din localitatea Săcele, din vecinătatea Braşovului, pe nume Zaharia Pârvu? Pereţii bisericii sunt din lemn, tencuiţi şi aşezaţi pe un fundamentul din piatră. Absida altarului este nedecroşată, cu patru laturi, poligonal.
Edificiul este acoperit cu ţiglă, turnul, cu baza pătrat fiind din zidărie şi este acoperit cu şindrilă.
Am asistat mai demult la o slujbă, acolo, şi m-a impresionat profund atmosfera de cucernicie, cântările zecilor de închinători, aerul patriarhal al micului lăcaş.
Datini şi superstiţii
Ziua 8 Brumar, cum era numită în calendarul vechi popular, poate fi considerată drept un hotar dintre sezonul autumnal şi cel hibernal.Aşa cum ne spunea nenea Vasile Marin, din Sita Buzăului, pe vremuri oamenii simpli de la ţară credeau că cei doi sfinţi au grijă să nu lase iarna să dea buzna dintr-o dată, luându-i pe nepregătite.
De altfel, aceasta zi era numită de săteni şi “Vara Arhanghelilor”, deoarece de multe ori vreme este blândă, amintind nostalgic de sezonul cald. Numai că zilele frumoase un ţin mult, iar anotimpul rece ne va fi oaspete câteva luni bune de acum înainte.
Slujbe de pomenire
În sâmbăta anterioară zilei Arhanghelilor Mihail si Gavriil s-au ţinut slujbe de pomenire a morţilor, s-au împărţot colaci, fructe, colivă de sufletul celor răposaţi. Sunt ofrande numite pe alocuri şi “Moşii de Arhangheli” , iar în biserici s-au aprins lumânări atât pentru morţi, cât şi pentru vii.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toţi!
Azi – zi specială pentru mulţi sărbătoriţi
Astăzi avem două nume importante de sărbătorit: Mihail si Gavriil. Fireşte, sunt o sumedenie de români, de ambe sexe, care îşi vor aniversa cu bucurie, alături de familie şi prieteni Ziua onomastică. Felicitările, florile, cadourile oferite celor ce poartă aceste nume biblice sunt un semn de preţuire şi dragoste.
Conform statisticilor sunt în jur de 1,3 milioane de compatrioţi ce au prenumele Mihai, Mihnea, Mihalache, Mişu, Mihail, Mihăiţă, dar şi Gavril, Gavrilă, Gabi, respectiv variantele feminine Mihaela, Gabriela, Gabi.
Le dorim tuturor multă sănătate, fericire şi bucurii, alături de cei dragi!
Horia C. Deliu
