Primăvara aceasta vom sărbători mai repede ca în alți ani Sfintele Paști. Așadar, în zilele de duminică, luni şi marţi, adică în 8, 9 şi 10 aprilie 2018, ortodocşii prăznuiesc acest important eveniment al Creștinătății. Încă din noaptea de sâmbătă spre duminică ne vom bucura de Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos, marea Sărbătoare a Luminii, ce a fost precedată de un Post lung şi greu pe care unii semeni l-au onorat aşa cum se cuvine.
„Trecerea”
După cum se cunoaşte de către populaţia mixtă din judeţul Covasna, în urmă cu o săptămână credincioşii de rit catolic, reformat şi protestant au trăit momentele specifice Sfintele Paşti, venind acum rândul ortodocşilor şi greco-catolicilor să se bucure de acest important moment spiritual.
Mai întâi să precizăm că noţiunea de Paşte provine din cuvântul ebraic „Pesah”, care înseamnă „Trecerea”, făcându-se referire la drumul plin de peripeţii al Poporului ales spre Pământul Făgăduinţei, trecând cu bine prin Marea Roşie ce s-a deschis miraculos, ajungând teferi la ţărm şi scăpând astfel din robia Egiptului.
Paştele creştinilor a devenit Sărbătoarea Învierii Domnului, după al cărui model vor reveni la viaţă toţi cei plecaţi dintre noi. Şi iată că se apropie cu paşi repezi momentul încheierii celui mai greu Post din an. A fost o perioadă lungă de abstinenţă, care a netezit drumul închinătorilor pentru a se putea bucura de Învierea Mântuitorului, petrecând Sfintele Paşti în familie, alături de cei dragi, cu sufletul încărcat de bucurie şi linişte.
În noaptea de sâmbătă spre duminică creştinii merg la biserică pentru a lua Lumină, pe care o aduc acasă. Oamenii cred că lumânările acestea au puteri deosebite, de aceea după ce sunt stinse se păstrează într-un loc special, fiind aprinse în caz de mare pericol. Cu ajutorul lor este invocată protecţia divină la un cutremur, o furtună cu fulgere şi trăsnete, la inundaţii, incendii şi aşa mai departe. În credinţa populară, în faţa dezlănţuirii forţelor naturii, a unor mari necazuri şi primejdii, boli incurabile, numai ajutorul lui Dumnezeu mai poate ocroti fiinţele lipsite de apărare.
De aceea noaptea de Înviere se bucură de atâta respect, simbolizând venirea Luminii Sfinte, omagiindu-se puterea ei purificatoare, care va duce la izbăvirea credincioşilor.
Fiind o Sărbătoare a Luminii, în multe părţi ale ţării, ca şi în satele covăsnene, de altfel, s-a păstrat datina ca după Slujba Învierii oamenii să meargă la mormintele celor dragi cu lumânările aprinse, să pună câte una la baza fiecărei cruci şi să se închine.
Datini străvechi
Stimați cititori, ne aflăm încă în Săptămâna Patimilor, ce aminteşte de capturarea lui Iisus, crucificarea şi moartea Sa. De aceea în Vinerea Mare (declarată din acest an zi nelucrătoare) se ţine Post negru. Urmează apoi Învierea, când ne vom bucura cu toţii de Lumina Sfântă.
Această perioadă a fost plină de interesante obiceiuri populare, multe având la origini un caracter profan: terminarea curăţeniei în casă, prepararea bunătăţilor culinare specifice (ouă roşii, drob, friptură de miel, cozonac, pască), înnoirea garderobei cu un articol vestimentar, fie cu o pereche de încălţări, precum şi oferirea de cadouri celor dragi.
Gospodinele cu experienţă ştiu că înroşirea ouălelor este permisă numai în Joia Mare, considerându-se o lipsă de respect de a executa treburi casnice în Vinerea Mare, în vreme ce la Biserică se slujeşte Prohodul.
Am asistat la Zagon, în casa familiei Nicolae Macovei , cum gazda alegea ouăle proaspete de găină şi raţă înainte de a fi vopsite: le scufunda în apă, astfel că acelea care erau proaspete se lăsau la fund, iar cele vechi se ridicau la suprafaţă.
Pe lângă tradiţionalele ouă roşii, au apărut în ultimii ani în comerţ şi ouă încondeiate cu ceară, pictate în culori pastel, având diverse modele, cum ar fi cele cu frunze ori decorate în relief sau împodobite cu mărgele.
Semnificația ciocnirii ouălor roşii
În lumea satului şi chiar în mediul urban s-au păstrat anumite reguli pentru ciocnitul ouălor roşii. Ne referim la cinstea ce i se cuvine unei persoane din casă de a lovi primul: de obicei, bărbatul mai în vârstă face acest gest, rostind formula rituală „Hristos a Înviat!”, căruia i se răspunde „Adevărat a Înviat!”. Primii care ciocnesc sunt soţul cu soţia, urmează copiii cu mama şi tatăl, părinţii cu celelalte rude şi invitaţii prezenţi la ospăţ în familie.
În unele cătune româneşti am întâlnit obiceiul ciudat referitor la păstarea cojilor ouălor vopsite, care după Sărbători sunt fărâmiţate şi împrăştiate pe ogor, pentru ca recolta să fie bogată, ferită de dăunători. Uneori aceste coji pisate sunt adăugate şi în hrana animalelor, în ideea păstrării sănătăţi şi ferilităţii lor.
O altă datină se referă la faptul că este important cu cine ai ciocnit primul ou roşu de Paşti, fiindcă gestul are o semnificaţie magică, ajutându-te să menţii o relaţie bună cu persoana în cauză, ferită de certuri şi discuţii. Pe vremuri băieţii loveau încet oul roşu de frunte spre a vedea dacă e suficient de tare şi abia apoi îl ciocneau cu fata dragă. Iar aceasta încearca tăria oului lovindu-l uşor de dinţi.
Vine, vine…„Iepuraşul”
Un obicei care a făcut furori în epoca modernă în perioada Pascală, şi în ţara noastră, mai cu seamă printre cei mici, se referă la venirea unui simpatic personaj de basm, aşa-numitul „Iepuraş- Coconaş”. El le aduce copiilor jucării, dulciuri, hăinuţe, pantofiori etc.
De fapt, tradiţia „Iepuraşului de Paşte” constituie un ritual foarte vechi de sorginte păgână, care trebuie să o spunem deschis, nu are nici o încărcătură religioasă. Simpaticul Urechilă reprezintă chintesenţa fertilităţii, a naturii care a revenit în mod miraculos la viaţă odată sosirea primăverii.
Legenda legată de „Iepuraşul” ce aduce ouă roşii apare menţionantă prima oară într-un basm german. Ulterior a fost preluată de meşterii cofetari, care au început să pregătească dulciuri în formă de iepuraşi, ce au avut mare trecere, iar obiceiul s-a răspândit în lumea întreagă.
Sărbători Fericite!
…În prag de mare praznic creştin ortodox, dragi prieteni, vă dorim ca în zilele ce urmează să vă bucuraţi în tihnă de Sfintele Paşti alături de familie, de cei dragi, să aveţi Lumină în casă, în suflete şi în priviri.
Sărbători Fericite!
Horia C. Deliu
