Oraşe mici din România se situează în top 15 la vitalitatea culturală, relevă un studiu al CCCDC
Oraşe mici precum Sfântu Gheorghe, Târgovişte sau Miercurea Ciuc (toate cu o populaţie sub 100.000 de locuitori) se situează în topul primelor 15 oraşe din ţară, din punct de vedere al indicelui vitalităţii culturale locale, relevă rezultatele studiului „Vitalitatea culturală a oraşelor din România 2010”, realizat de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (CCCDC), instituţie subordonată Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), dat publicităţii, marţi, la Centrul cultural şi de afaceri „The Ark”.
Pe primul loc într-un top sui generis se situează Cluj-Napoca, cu un indice de vitalitate culturală de 1,09, urmat de Sibiu, cu 0,88, Sfântu Gheorghe – 0,86, Timişoara – 0,84, Alba Iulia – 0,57, Iaşi – 0,56, Bistriţa – 0,52, Târgovişte – 0,47, Miercurea Ciuc – 0,44, Tg. Mureş – 0,36, Constanţa – 0,34, Oradea – 0,33, Craiova – 0,27, Piatra Neamţ – 0,25, Braşov – 0,17.
Studiul a luat în considerare infrastructura culturală, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare pentru cultură, participarea la activităţi culturale, economia creativă şi sectorul nonprofit. De asemenea, studiul evidenţiază relaţia directă între atenţia pe care o acordă culturii autorităţile locale şi performanţele culturale ale oraşului respectiv, exemple grăitoare fiind Sfântu Gheorghe, care deţine cea mai mare pondere a bugetului acordat culturii din bugetul local, şi Târgovişte, depăşind cu mult indicele cheltuielilor locale pentru cultură din oraşe mari precum Cluj-Napoca, Iaşi sau Constanţa.
Potrivit studiului, foarte importante sunt nucleele culturale sau creative, Sfântu Gheorghe putându-se lăuda cu o casă de cultură ce seamănă mai mult cu un Centru cultural, care găzduieşte coruri şi formaţii de muzică populară, o echipă teatrală, un ansamblu de dans popular, Uniunea artiştilor plastici amatori, cluburi culturale, şi organizează festivaluri de dans, muzică şi film. (…)
[slideshow id=27]
Studiul CCCDC evidenţiază care este potenţialul de dezvoltare a activităţilor culturale în oraşele din România, care sunt oraşele care întrunesc cele mai favorabile condiţii pentru succesul firmelor din economia creativă (bazată predominant pe produse culturale), unde sunt localizate instituţiile culturale cele mai frecventate de public, care sunt principalele concentrări de resurse umane capabile să asigure succesul antreprenorial şi o cerere consistentă pentru produse culturale, unde sunt cele mai dinamice organizaţii neguvernamentale care activează în sectorul cultural.
Potrivit studiului, această dezvoltare, implicit aceea a sectorului cultural (prin componentele resurse, infrastructură, consum), este favorizată de un profil funcţional urban variat, cu un număr mare de activităţi. În câteva oraşe mari (Cluj Napoca, Braşov, Târgu Mureş) fondurile alocate sunt mult mai mici decât în alte oraşe, iar tandemul public/privat apare astfel dezechilibrat în promovarea sectorului cultural.
Cele mai noi reşedinţe de judeţ din România par să resimtă încă urmările interesului prelungit acordat dezvoltării industriei locale, ulterior reconversiei şi privatizării acesteia, în timp ce economia creativă pare neatractivă pentru iniţiative antreprenoriale, iar sectorul cultural pare cel mult un capitol secundar în strategiile publice de dezvoltare locală, se mai precizează în studiul CCCDC (…). (AGERPRES)
