„Călătorind, această șezătoare unește comunitățile românești din satele și orașele județului”
Șezătoarea intitulată „Femeile din Ținutul Căciularilor cos iie”, inițiată de vicepreședinta Asociației „Calea Neamului”, Alexandra Pintrijel Hagiu, a ajuns, sâmbătă, la Zagon, reunind covăsneni, dar și persoane din afara județului, în jurul scopului cunoașterii și perpetuării tradițiilor, obiceiurilor românești.
Foto: Silviu Ipătioaei- Mesagerul de Covasna
Șezătoarea „Femeile din Ținutul Căciularilor cos iie” s-a conturat în cursul anului trecut, fiind desfășurată întâi în casa inițiatoarei, în Zăbala, și „călătorind”, apoi în diverse localități covăsnene.
„Şezătoarea aceasta s-a născut ca un răspuns la chemarea străbunelor noastre de a coase alături de ele în haina istoriei, să lăsăm și noi pentru mai departe viața noastră scrisă-n pânză, fiicelor noastre!” – ne spunea Alexandra Pintrijel Hagiu, în cadrul unui interviu pe care ni l-a oferit anul trecut, când se pregătea să deschidă șirul „Șezătorilor călătoare”.
Sâmbătă, 13 mai (a.c.), manifestarea „Femeile din Ținutul Căciularilor cos iie” a avut loc la Zagon, prin implicarea Asociației „Calea Neamului”, dar și a cadrelor didactice, a părintelui Nicolae Hagiu și a soției sale, Livia Hagiu, și prin susținerea autorităților locale zagonene.
Tricolor dăruit zagonenilor de Asociația „Calea Neamului”
Evenimentul a debutat la Monumentul Eroilor din curtea bisericii vechi, cu o slujbă săvârșită de preotul Nicolae Hagiu, pentru pomenirea ostașilor care și-au dat viața pentru țară. Pe tot parcursul slujbei, au curs necontenit, „lacrimi” din cer, însă ploaia deasă nu i-a îndepărtat pe participanți. Aceștia au asistat apoi la înălțarea pe catarg a unui drapel tricolor de mari dimensiuni, dăruit zagonenilor de către Asociația „Calea Neamului”.
„Steagul are cinci metri lungime, pe trei metri lățime, și este un cadou simbolic făcut de Asociația <<Calea Neamului>> mândrei comunități românești din Zagon, arătându-ne astfel sprijinul pentru această comunitate și respectul și dragostea, totodată. Prin acest steag tricolor se sfințește memoria eroilor români care și-au dat viața pentru ca acest pământ să poată fi numit românesc (…). Un drapel similar, primul pe care l-am dăruit noi, a fost înălțat pe catarg, la Zăbala, cu ocazia sărbătorii de Sântilie, în iulie 2016.” – a declarat președintele Asociației „Calea Neamului”, medicul Mihai Tîrnoveanu.
„Obiceiurile și tradițiile sunt sufletul neamului românesc”
După slujba de la Monumentul Eroilor și înălțarea steagului tricolor de către un urmaș al unuia dintre acești eroi, participanții s-au strâns la Centrul Cultural „Preot Ioan Ciora”, din localitate, pentru a participa la șezătoare.
Potrivit preotului Nicolae Hagiu, Centrul Cultural „Pr. Ioan Ciora” poartă ca simbol octogonul, simbolul veșniciei. Gazdele, fii și fiice ale satului, au amenajat la Centrul amintit, o expoziție cu obiecte din casele bunicilor și străbunicilor, reconstituind imaginea încăperilor în care se derulau șezătorile de altădată. Nu au lipsit bucatele tradiționale, pregătite de gazde sau aduse de participanți și puse pe o masă mare, comună.
„Șezătoarea călătoare” a fost deschisă de părintele Hagiu, care a rostit un cuvânt de binecuvântare.
„Știți cum se spune și cum spuneau bătrânii noștri: <<totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu.>> Așa începe și pasărea măiastră a șezătorii, care a poposit în Centrul Cultural <<Pr. Ioan Ciora>>. Urăm bun venit tuturor celor care sunteți din alte localități și sigur și celor de la noi din Zagon. Ne aflăm într-un cuib, rod al muncii înaintașilor noștri (…).” – a spus părintele, după care a rostit o rugăciune.
„Această <<Șezătoare călătoare>> a avut loc prin intervenția Asociației <<Calea Neamului>>, al cărei președinte este domnul Mihai Tîrnoveanu, iar vicepreședintă, doamna Alexandra Alexandra Pintrijel Hagiu, și de propunerea dânșilor de a-i primi, ca gazde, așa cum românul știe să fie o bună gazdă, noi ne-am bucurat nespus de mult. După cum știm cei care suntem din această localitate, la noi, tradițiile s-au păstrat din cele mai vechi timpuri; de la strămoșii noștri, de la părinții noștri. Crescând într-un mediu atât de frumos și de bogat, cu o încărcătură atât de bogată și cu o istorie atât de zdruncinată, noi am reușit să ne menținem portul, tradițiile, obiceiurile (…). Am crescut în casele noastre părintești, ascutând poveștile bătrânilor noștri, ale bunicilor noștri, din timpul războiului; am cunoscut foarte multe îndeletniciri; am țesut cu bunicile noastre, am depănat, am strâns cânepa, am făcut foarte multe lucruri pe care tinerii din ziua de azi nu au de unde să le mai știe, iar noi încercăm tocmai acest lucru: încercăm să amintim că din totdeauna, obiceiurile și tradițiile sunt sufletul neamului românesc. Spunem <<Bun venit>> oaspeților noștri din Brașov, din Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Covasna, Zăbala, Ojdula, Mărtănuș și sperăm ca această experiență ne va face, prin împărtășirile reciproce pe care le vom face, să pornim de aici mai bogați sufletește, să fim mai legați și să continuăm, așa cum o pădure este întodeauna întinerită prin puieții pe care îi plantăm, să întinerim și această comunitate, încercând ca, de la bătrânii noștri să aflăm multe lucruri, multe obiceiuri și să le transmitem generațiilor tinere. (…) Se văd la mese copii care vor ține minte această șezătoare și care, cu siguranță vor face și ei ceea ce face noi astăzi. Mulțumim domnului părinte Hagiu, ansamblului <<Brădulețul>>, colegelor mele, învățătoarele de la Școala <<George Coșbuc>>, care în momentul în care li s-a solicitat ca dacă pot, să se implice să organizăm această șezătoare, au răspuns cu foarte multă dăruire și dragoste, cum noi, învățătorii, știm să dăruim dragoste celor mici.”- a transmis, apoi, din partea gazdelor, înv. Carolina Paloșan, dumneaei fiind una dintre coordonatoarele locale ale activității.
Foto: Silviu Ipătioaei- Mesagerul de Covasna
Îmbrăcați în costume populare, oameni de toate vârstele, din Zagon, dar și din alte localități covăsnene, au început lucrul – unii să coasă, alții să pregătească materialele pentru ii, copiii – să picteze și să confecționeze obiecte decorative, bucurându-se în același timp de programul oferit de elevii din Zăbala, care, coordonați de învățătorul Dan Hagiu, au recitat poezii, și de programul de cântece și jocuri populare oferit de Ansamblul „Florile Zagonului”, coordonat de Marin Bălăcean și de Ansamblul „Brădulețul”- din localitate, coordonat de înv. Carolina Paloșan și de preoteasa Livia Hagiu.
Oaspeți din București, la șezătoare
La șezătoarea de la Zagon au participat și turiști din București.
„Sunt turist în Zagon, am venit de la București. A fost o surpriză,(…) dar m-am bucurat foarte tare să văd portul popular, să îi văd pe oameni că s-au adunat în jurul portului popular și abia aștept să îi văd pe copii cum cântă și dansează românește. Am aflat despre eveniment văzând mașinile parcate (în fața Centrului – n.r.). Mi-ar plăcea să știu că este un eveniment cu continuitate. Din câte știu, comunitatea românească se întâlnește din când în când și face genul acesta de evenimente. E fantastic, foarte frumos portul, foarte frumoși oamenii, mâncarea e senzațională. Nu am mai participat la șezători. ”- ne-a spus Marius Dan, unul dintre turiștii din Capitală.
Un eveniment reușit
Șezătoarea „călătoare”, prima derulată la Zagon, s-a încheiat după ore întregi de bucurie, prin hore și sârbe în care s-au prins aproape toți participanții.
Prezent la eveniment, viceprimarul comunei, Nicolae Coznean, ne-a spus că manifestarea, organizată pentru prima dată la acest nivel, în Zagon, a fost una reușită.
„Ne bucurăm că șezătoarea călătoare a ajuns și la noi! (…). Cred că a fost o zi foarte reușită. S-au pregătit cu toții. (…) Îmi amintesc șezătorile de când eram copil, dar acelea se făceau la casele noastre. Se organizau, de exemplu, când se culegea porumbul, îl puneam în casă să se mai zvânte, după care îl depănușam, cu vecinii. În cadrul acela se cânta, se spuneau povești. Alte șezători erau când femeile mergeau cu furca la vecini – furca fiind pentru depănat lâna. Se cânta, se spuneau povești, se cinsteau unii pe alții cu gogoși…cam așa erau atunci șezătorile. E mult de atunci, dar nu erau la acest nivel.” – ne-a spus viceprimarul comunei Zagon, Nicolae Coznean.
Inițiatoarea evenimentului, Alexandra Pintrijel Hagiu, a afirmat că scopul său, acela de a contribui la perpetuarea tradițiilor și obiceiurilor românești, prin șezătoare, a fost atins.
„Mă simt perfect! Cum aș putea să mă simt, mai ales că văd că lucrurile au evoluat atât de frumos și au o evoluție continuă, deci nu se vor termina nici anul acesta, nici la anul, nici peste mulți ani. Acești copii care sunt acum cu noi la șezătoare văd, simt și vor duce mai departe aceste șezători și cu lucrul și cu dansul și cu energia, cu pictura. Scopul nostru a fost atins, cu siguranță!” – a spus Alexandra Pintrijel Hagiu.
Președintele Asociației „Calea Neamului”, dr. Mihai Tîrnoveanu, a declarat că, prin călătoria sa, șezătoarea unește comunitățile românești din județ și duce mai departe tradiția.
Foto: Silviu Ipătioaei- Mesagerul de Covasna
„Călătorind, această șezătoare unește comunitățile românești din satele și orașele județului Covasna, duce mai departe tradiția moștenită din moși- strămoși și prin asta, întărește coloana vertebrală a poporului român.”- a spus dr. Mihai Tîrnoveanu.
Șezătoarea „Femeile din Ținutul Căciularilor cos iie” ajunge la București
Următoarea ediție a șezătorii călătoare „Femeile din Ținutul Căciularilor cos iie” se va desfășura în București, în data de 10 iunie. Manifestarea programată în Capitală va fi organizată sub egida Asociației „Calea Neamului” în parteneriat cu Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, din București, având binecuvântarea Prea Sfințitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei.
La eveniment vor participa persoane din județul Covasna, dar și din Harghita, care vor prezenta obiceiuri și meșteșuguri românești, dar și un spectacol de muzică, dans și poezie.
Ana Ciorici Costache
