Cercetători, cadre didactice universitare, muzeografi, arhivişti, etnografi, sociologi, teologi, profesori, preoţi şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură din aproape 30 de localităţi din ţară și străinătate au participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la a XXII-a ediție a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie” care a fost organizată la Hotelul Bradul din Covasna.
În deschiderea lucrărilor sesiunii, pr. dr. Sebastian Pârvu, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, director al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a menționat că aceasta este a IV-a ediție organizată cu sprijinul acordat de societatea Stefadina din București- director general Mihai Nicolae, prof. Cornelui Mihai Lungu- și a tinerilor colaboratori din cadrul acestei societăți, cărora „pentru toate acestea și pentru multe altele realizate pe baza unui parteneriat benefic, le adresăm sincere mulțumiri.”
Pr.dr. Sebastian Pârvu a menționat că recenta ediție a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie” coincide cu împlinirea a 22 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei „și cu toți atâția ani de rodnică păstorire a IPS Ioan, astăzi Mitropolit al Banatului, și de asemenea cu bucuria de a-l avea în mijlocul nostru pe episcopul Andrei.”
Acesta a precizat că prin întreaga desfășurare și prin finalitatea celor 22 de ediții, sesiunea s-a impus treptat ca una dintre activităţile ştiinţifice cu impact social şi cultural semnificativ la nivel local, regional şi naţional, devenind o manifestare recunoscută pentru valoarea contribuţiilor din domeniul cercetării istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti din sud-estul Transilvaniei. Şi la actuala ediţie, pe lângă probleme referitoare la istoria şi cultura naţională, majoritatea temelor prezentate au abordat aspecte ale istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi ale convieţuirii interetnice din zona Arcului Intracarpatic, precum și cele referitoare la marcarea a 100 de ani de la declanşarea Războiului de Reîntregire Naţională și la proiecte de aniversare a centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918
„În Biserică s-a născut Școala, în Biserică s-a născut Istoria, în Biserică s-a născut Cultura”
Prezent la acest important eveniment din viața locuitorilor din județele Covasna și Harghita, PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei a spus, printre altele: „Ne bucurăm tare mult că am ajuns și anul acesta să sărbătorim această zi sfântă a națiunii române, când o parte din clerul ortodox al Episcopiei noastre și frățiile voastre, distinși profesori, ne-am întâlnit la Hotelul Bradul pentru a evidenția Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”. Ca în fiecare an, lucrările noastre românești se defășoară la umbra Sfintei Biserici. De ce? Pentru că în Biserică s-a născut Școala, în Biserică s-a născut Istoria, în Biserică s-a născut Cultura. De aceea, ne rugăm lui Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți cu har și cu belșug duhovnicesc, pentru a așterne în paginile noastre de istorie acest colț de țară numit Sud-Estul Transilvaniei, sub oblăduirea și cu binecuvântarea lui Dumnezeu, și cu munca frățiilor voastre.”
Adresându-se celor prezenți și mulțumindu-le tuturor celor care au făcut posibilă organizarea Sesiunii, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, a spus:
„Încep prin a vă mulțumi, și eu, tuturor celor care ați făcut efortul- nu e un cuvânt mare- de a fi prezenți astăzi, aici. La prima vedere poate părea prea puțin important pentru fiecare, ca individ, dar este foarte important pentru noi ca și comunitate, și acest lucru trebuie să-l subliniem. Sigur că se vorbește în mass-media, în cadrul opiniei publice, a societății românești, despre dezvoltare, despre infrastructură, însă, se vorbește prea puțin despre cultură. Ori, precum un organism viu, o persoană, are nevoie pe deoparte de cele materiale pentru a exista, are nevoie și să-și hrănească sufletul. Așa văd eu și o țară, cum este țara noastră care, din păcate, pe lângă faptul că suferă din ce în ce mai mult materialicește, dacă îmi este permis termenul, suferă la fel de tare, sau poate mai tare, pe partea spirituală. Eu cred că la 1000 de km de autostrăzi pe care ni-i propunem să-i construim, ar trebui să avem 1000 de copii în școală, la 100 de poduri făcute, ar trebui să avem cultură și mai mulți enoriași în biserici, s.a.m.d. Este foarte împortant pentru noi un astfel de eveniment și în contextul în care în această zonă, după cum bine vedeți, există o propagandă sistematică, care nu poate fi demontată decât în astfel de medii. Astfel de întâlniri, astfel de dezbateri despre ceea ce înseamnă românii în această parte de țară este nu numai binevenită, ci necesară tocmai pentru a scoate la lumină adevăruri care încearcă să fie deturnate, ba din contră încearcă să fie ascunse. Și cred că dumneavostră, prin tot ceea ce faceți, aveți menirea de a contracara astfel de atitudini, pentru că sacralizarea unor falsuri a devenit din ce în ce mai cotidiană în această zonă și asta, până la urmă, ne poate îngropa nu ca oameni, ci ca spirit.”
În discursul său, dr. Ioan Lăcătușu a menționat că: „Fiecare Episcopie are rosturile sale stabilite prin statutul Bisericii Ortodoxe Române, însă, pe lângă acestea, Episopia noastră este susținătoarea culturii, spiritualității și este speranța noastră, este punctul prin care noi simțim că nu suntem singuri în această zonă”.
În calitate de consilier județean dar și de reprezentat al Asociației de Tineret GRIT Covasna, unul dintre organizatorii Sesiunii, prof. Florentina Teacă a mulțumit tuturor participanților sosiți la Covasna pe care i-a îndemnat ca „atunci când vă întoarceți la casele dvs, să le spuneți celor de acolo că aici la Covasna se trăiește românește!”
Această adevărată „oaste” de truditori pe altarul ştiinţei şi culturii româneşti au un aport deosebit la cunoaşterea istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea cu celelate etnii din zonă.
În programul sesiunii din acest an au fost incluse peste de 70 de comunicări susținute de cercetători, cadre didactice universitare, muzeografi, arhivişti, etnografi, sociologi, teologi, profesori, preoţi şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, din aproape 30 de localităţi din întreaga ţară și străinătate. În cadrul evenimentului au fost lansate 16 noi apariții editoriale care abordează teme de interes integrate în programul sesiunii.
S-a evidențiat, cu bucurie faptul că, pe lângă nucleul de bază al proiectului inițiat în anul 1994, de la an la an au venit noi colaboratori, la fel de statornici şi motivaţi. Această adevărată „oaste” de truditori pe altarul ştiinţei şi culturii româneşti au un aport deosebit la cunoaşterea istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea cu celelate etnii din zonă. Aceste cercetări ştiinţific s-au materializat în cele 17 numere ale publicaţiei Angustia, anuarul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, a celor două numere ale revistei „Acta Carpatica”, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de cele două Centre de cultură românească din Sf. Gheorghe, împreună cu Asociația „Ștefadina” din București, precum şi în majoritatea celor peste 200 de volume apărute la editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc.
În cadrul lucrărilor în plen din cursul zilei de vineri, 23 septembrie, au luat cuvântul următorii participanții-cu temele prezentate: Dr. Viorica Crișan, Cluj-Napoca, Cercetările arheologice de la Covasna – Cetatea Zânelor- a fost prezentat filmul despre Fortificațiile dacilor din estul Transilvaniei, realizat de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni; Cercet. şt. I, dr. Gelu NEAMŢU, Cluj-Napoca, Câteva documente care atestă o dată mai mult că „primăvara popoarelor”, pentru românii din Transilvania, a fost o mare amăgire; Pr. drd. Laurențiu-Gabriel Panciu, Miercurea-Ciuc, Aspecte ale societății românești înainte și după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 în actualele județe Covasna și Harghita; Dr. Alexandru PORŢEANU, Bucureşti, La Centenarul Primului Război Mondial. Fazele istorice ale luptelor armate pentru întregirea și reîntregirea Ţării (1916-1919; 1941-1944). O istorie integrată; Prof. univ. emerit dr. Ioan SABĂU-POP, Tg. Mureș, Considerații privind structura de proprietate din Transilvania și efectele reformei agrare din anul 1921, în plan juridico-economic; Prof. univ. dr. Ioan CIUREA WEIDNER, Köln (Germania), Două etnii, un singur teritoriu. Trecut-prezent-viitor în curbura interioară a Carpaților Răsăriteni; Dr. Valeriu Cavruc, Sf. Gheorghe, Priorități ale Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni privind cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural din estul Transilvanie; Dr. Ovidiana Bulumac, București, Titlul rezervat; Pr. dr. Sebastian Pârvu, Sf. Gheorghe, Lansarea Bibliotecii digitizate „Eurocarpatica”, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita.
Programul a cuprins și lansarea următoarelor volume: Profesioniștii noștri 11. Istoricul Gelu Neamțu la 75 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2016; Prof. univ. dr. doc. Constantin Marinescu, Preludiu la aniversarea Centenarului Marii Unirii: 1918 – 2018. Momente cruciale din lupta românilor pentru independență și unitate națională. Ecouri internaționale, Editura „Danaster”, Iași, 2015; Zeno Milea, România încotro?, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2016; Teologie, pastorație, istorie. Omagiu părintelui conferențiar doctor Dorel Man, la împlinirea vârstei de 60 de ani, coordonatori pr. lect. univ. dr. Gheorghe Șanta și dr. Dacian But-Căpușan, Cluj-Napoca, 2014; Petre Ţurlea, Români şi evrei în secolul XX – 1938-1944, (vol. II) Ed. Semne, Bucureşti, 2015; Florentina Teacă, Mocanii voineșteni, străjeri ai românismului în Arcul carpatic transilvan, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2016; Luminița Cornea, Romulus Cioflec. Răspântia, ediția îngrijită și postfață de Luminița Cornea, prefață de Nicolae Scurtu; Maria Stoica, Theatrum in fabula, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2016; Ligia-Dalila Ghinea, Aniversare, Editura Eurocarpatica, 2016; Doina Elena Moisin, Cum să-mi cunosc copilul. Ghid pentru părinții școlarului mic, Editura Eurocarpatica; George G. Echim, Neînvinsul, Macroacrostihuri, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2016; George G. Echim, La cumpăna timpului, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2016; Revista Toplitera . . , Toplița, prezintă Viorica și Costel Cristian Lazăr.
Sâmbătă, 24 septembrie, lucrările Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie” s-au desfășurat în cadrul a două Secțiuni de Istorie și una de Etnografie, Sociologie și Cultură Românească, în cadrul cărora au prezentat comunicări: Dr. Dan ŞTEFAN, Dr. Magdalena ŞTEFAN, Dr. Dan BUZEA, Sf. Gheorghe, – ZBOR (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine). Mai aproape de cetăţile dacice din estul Transilvaniei (Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național); Dr. Florin Bengean, Tg. Mureș, Sfântul Antim Ivireanul – Mitropolit Martir şi Cărturar – 300 de ani de la martirajul său; Dr. Vasile Lechințan, Cluj-Napoca, Elevi români la Gimnaziul romano-catolic din Târgu Mureș (1782-1895); Prof. Stavila Mihai, Tg. Mureș, Petru Maior și Căpuşul de Câmpie; Col. (r) Octavian Neagu, Augustin, jud. Brașov, Nobila familie a Bucşeştilor; Cercet. şt. Elena Mihu, Tg. Mureș, Dr. Gelu Neamțu, Cluj-Napoca, „Purificarea” şi „taxa de război” impusă românilor din Târgu Mureş în vara anului 1849-1850; Ana Grama, Sibiu, Un preot și un prefect din neamul făgărășan Barbat, în slujba românilor din sud-estul Transilvaniei; Dr. Milandolina Beatrice Dobozi, Tg. Mureș, Transfer confesional la Voşlobeni (veacul al XIX-lea) – studiu de caz; Dr. Ana Dobreanu, Miercurea-Ciuc, Absenteismul în școlile confesionale greco-orientale din Treiscaune, în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea – cauze și măsuri; Cercet. Voicu Alexandru, Bucureşti, Activitatea informativă a Vechiului Regat în perioada neutralității: Agentul „F” al DPSG; Traian Tr. Cepoiu, Cerașul, jud. Prahova, Intrarea României în Primul Război Mondial în 1916. Acțiuni militare în zona Carpaților de curbură, pe aliniamentele: Predeluș, Bratocea, Tabla Buții; Prof. Corina Bărăgan-Sporea, Vama Buzaului, 100 de ani de la intrarea Armatei Române în Buzăul Ardelean, la începutul Războiului Reîntregirii Naționale; Ing. Ciprian Hugianu, Sf. Gheorghe, Luptele desfășurate în anul 1916 pe valea Oituzului și consecințele lor asupra ostilităților din anul 1917; Augustin Poenaru, București, Corpul Voluntarilor Ardeleni în Războiul de Întregire a Neamului; Dr. Anton Coşa, Bacău, Eroi catolici din Moldova în Primul Război Mondial; Dr. Adrian Deheleanu, Timișoara, Baronul Carl Gustaf Emil Mannerheim – Jurnal de pe frontul românesc (1916-1917); Dr. Costin Scurtu, Ana Cristina Scurtu, Constanța, Participarea diviziilor de voluntari sârbi și cehi la luptele din Dobrogea în Primul Război Mondial; Dr. Vasile Lechințan, Cluj-Napoca, Operațiuni ale aviației militare române în zona Oituz, Poiana Sărată, Târgu Secuiesc și Miercurea-Ciuc, în Primul Război Mondial; Pr. drd. Marius Banciu, Parohia Sărmaș, jud. Covasna, Mitropolitul Nicolae Colan – luptător pentru unirea Basarabiei cu România; Prof. Ilie Șandru, Toplița, Pagini despre Războiul de Întregire a Neamului în romanele mele; Alin Aursulesei, București, Marea Unire a Principatelor Române. De la dorință la realitate; Valeriu Tănase, Agapia, jud. Neamț, Nicolae Iorga – apostolul Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918; Dr. Luminița Cornea, Sf. Gheorghe, Refugiul familiei Cioflec din Araci în Siberia, în Primul Război Mondial, descris în jurnalul manuscris al lui Octavian Cioflec; Dr. Tiberiu Tănase, București, Rolul Biroului de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania în campania pentru apărarea României Mari; Dorin Suciu, Tg. Mureș, Restituiri: Academicianul Camil Mureșan despre Tratatul de la Trianon; Dr. Virgil Pană, Tg. Mureș, Repartiţia proprietăţii funciare din Transilvania înainte şi după Reforma agrară din 1921; Prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Ploiești, 1928, Alba Iulia şi trădarea prinţului Carol; Dr. Alin Spânu, București, Sindicatul Fabricii de tutun din Sfântu-Gheorghe în atenția Poliției de Siguranță (1929-1931); Prof. dr. ing. Victor Doru Iancu, Cluj-Napoca, O propunere în memoria lui Horia Teculescu, cărturar patriot în perioada interbelică, din actualul județ Mureș; Prof. Vilică Munteanu, Bacău, Învățătorul Nicolae Vleja din Covasna, elev al Școlii Normale din Bacău; Eugeniu Criste, Arad, O notă informativă a Legiunii de Jandarmi Treiscaune emisă la data de 13 martie 1940; Dr. Laurentiu Szemkovics, București, Patru documente privitoare la activitatea Legiunii de Jandarmi Treiscaune (13, 17 martie 1940); Prof. Vasile Stancu, Sf. Gheorghe, Drama preotului ortodox Ioan I. Rafiroiu, din parohia Târgu Secuiesc, în perioada Dictatului de la Viena; Ing. Gelu Alexandru Tudor, Frankfurt, Şcoala românească din Miercurea Ciuc între retrocedarea Ardealului de Nord şi reforma învăţământului; Daniel Nicolae, București, Studiu asupra conviețuirii româno-ungare din satele mixte Chinteni, Baciu și Bonţida din plasa Cluj (1946); Constantin Aitean-Taus, Măieruș, jud. Brașov, Avocatul Ioan Ardelean din Arini, candidatul PNL la alegerile din 19 noiembrie1946, în Treiscaune; Cornel Vlad, Brașov, Considerațiuni privind reînființarea și funcționarea composesoratelor. Aspecte de nelegalitate; Dr. Stelian Gomboș, București, Dr. Ioan Lăcătușu, Sf. Gheorghe, In memoriam: Material comemorativ – omagial dedicat Părintelui Conf. Univ. Dr. Dorel Man, cu prilejul naşterii sale în viaţa cea cerească şi veşnică; Dr. Stelian Gomboș, București, Pro memoria: Spre pururea aducere aminte – Săvârşirea din această viaţă a Preacuviosului Părinte Arhimandrit şi Stareţ Mihail Goia de la Mănăstirea „Sfântul Ilie” Topliţa – Harghita (1927-2016); Conf. univ. dr. Liliana Trofin, București, Toleranţă, identitate şi convieţuire culturală interetnică în spațiul românesc; Lily Rain, București, De la un patriarh, la alt patriarh, despre sufletul românesc din Ardeal; Dr. Catinca Agache, Iași, Instituții identitare românești și virulențele deconstructive, din spațiul virtual și cel real; Dr. Constantin Secară, București, Cunoaşterea şi afirmarea valorilor identitare şi tradiţionale româneşti, de la programe punctuale până la elaborarea unui Proiect de ţară; Dr. Tiberiu Tudor, București, Considerații asupra segregării pe criterii etnice a învățământului din România, după decembrie 1989; Dr. Ioan Lăcătușu, Sf. Gheorghe, Priorități privind păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna și Harghita; Cătălin Nicolae Lazar, Lisnău-Vale, jud. Covasna, Dezvoltarea comunitară. Oportunități și perspective oferite de formele asociative; Prof. Mihai Trifoi, Bicsad, Interlingvistica şi educaţia interculturală în contextul evoluţiei noilor tehnologii de comunicare; Prof. ing. Maria Peligrad, Marian Bobei, Sf. Gheorghe, Un proiect necesar: înființarea Asociației meșteșugarilor, meseriașilor și artizanilor români din județul Covasna; Dr. Mihai Târnoveanu, Brașov, Proiecte de solidaritate națională cu românii din județele Covasna și Harghita; Gheorghe Bejan, Bacău, Proiecte prioritare ale Asociației Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaș”; Cosmin Iosub, Sf. Gheorghe, Unirea TV – Proiect informațional unionist; Dr. Costel Cristian Lazăr, Noua tematică a expoziției de bază a Muzeului Etnografic Toplița; Dr. Mihai Suciu, Tg. Mureș, Porecla – suport al sistemului de denominaţie din Voşlobeni; Prof. Florentina Teacă, Covasna, Mocanii din Voineşti-Covasna, chezaşi ai românismului în sud-estul Transilvaniei; Dr. Dorel Marc, Tg. Mureș, Noi abordări privind problematica: chiaburimea şi lumea rurală din arcul intracarpatic. Consecinţe asupra micii industrii ţărăneşti; Prof. Ligia-Dalila Ghinea, Sf. Gheorghe, Evenimente dramatice din istoria Transilvaniei, reflectate în poezia lui Daniel Drăgan; Dumitru Hurubă, Simeria, Mihai Sin, unul dintre marii scriitori români ai sfârşitului de secol XX; Pr. dr. Sebastian Pârvu, dr. Ioan Lăcătușu, In honorem. Academicianul Horia Colan, la 90 de ani; Erich-Mihail Broanăr, Noi lucrări monografice apărute la Editura Eurocarpatica: Iarăș, Mărcuș, Poiana Sărată; Prof. Maria Stoica, Sf. Gheorghe, Teatru școlar, modalitate de învățare nonformală; George Echim, Brașov, Revista „Claviaturi” şi rolul ei în promovarea creaţiei poetice; Prof. dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc, Tabăra internaţională de artă plastică Free Camp, perseverenţă şi deschidere, Ediţia a VII-a 22-31 august 2011.
Temele conferinţelor înscrise în programul Sesiunii nu au ocolit problemele „sensibile” ale istoriei şi convieţuirii româno-maghiare, cât şi diferenţele existente între abordările istoricilor şi publiciştilor maghiari şi cele ale istoriografiei şi publicisticii româneşti, privind istoria românilor în general, şi a celor din Transilvania, în mod deosebit.
Potrivit organizatorilor, comunicările cuprinse în programul sesiunii din acest an vor fi publicate în publicația „Acta Carpatica” nr.3/2016, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei editat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Asociația Ștefadina din București.
Ediția din acest an a sesiunii a fost organizată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” și Asociaţia „Ştefadina”, cu sprijinul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, Asociației Cultural – Creștine „Justinian Teculescu”, Asociației de Tineret GRIT și a Hotelului Bradul din Covasna.
Maria Crețu-Graur
