Senatul a respins, vineri, în calitate de for legislativ decizional, trei proiecte referitoare la autonomia ţinutului secuiesc, iniţiate de doi deputaţi UDMR – Kulcsár-Terza József-György şi Zakarias Zoltán.
Şedinţa plenului s-a desfăşurat în format hibrid, fizic şi online.
Propunerea legislativă privind statutul de autonomie a ţinutului secuiesc, care a întrunit 104 voturi în favoarea respingerii şi opt voturi împotrivă, prevede „autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român” şi stabileşte limitele teritoriului acestuia.
Proiectul de act normativ privind statutul autonomiei culturale a comunităţii maghiare din România propune constituirea unui cadru juridic pentru structurile organizate ale minorităţilor naţionale autohtone care au întreţinut relaţii strânse cu statul român şi reglementează condiţiile de înfiinţare, pe plan local şi naţional, a structurilor acestei autorităţi, organele de conducere, sursele financiare şi patrimoniale, precum şi competenţele şi atribuţiile de drept public ale statului necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în interesul comunităţilor naţionale. Acest proiect a înregistrat 101 voturi pentru respingere şi opt împotrivă.
Cea de a treia propunere – „Lege cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale” – prevede constituirea bazei juridice a autonomiei culturale a comunităţilor naţionale, respectiv înfiinţarea unor instituţii specializate pentru gestionarea problemelor unei minorităţi naţionale care ţin de păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale. Ultima propunere legislativă de pe ordinea de zi de vineri a Senatului a primit 102 voturi pentru respingere şi opt contra.
Majoritatea senatorilor care au luat cuvântul de la tribuna Senatului – PSD, PNL, USR, AUR şi neafiliaţi – şi-au anunţat votul împotriva acestor proiecte, considerându-le neconstituţionale.
Reprezentantul UDMR Lorand Turos a susţinut însă că formele de autonomii propuse sunt răspândite în Uniunea Europeană. Niciun senator UDMR nu a fost prezent fizic la şedinţa de plen de vineri a Senatului, ultima din acest an.
Senatorul PSD Titus Corlăţean a subliniat că „România este un stat unitar, nu federal”, iar cele trei proiecte de lege promovează „un model federal pe criterii politice de natură etnică”.
„Asta este o chestiune de fond foarte gravă, ceea ce contravine Constituţiei României. Aceste tipuri de structuri propuse (…) înseamnă în realitate promovarea acelei viziuni de separare segregaţionistă pe motive de natură politică şi etnică şi care este în contradicţie cu modelele consacrate european şi cu modul în care funcţionează statul român. (…) Eu încă sper la acel tip de finalizare a descentralizării prin deplasarea de competenţe şi resurse, care să permită o dezvoltare reală a României pe criterii însă administrative şi economice şi nu de natură etnică”, a transmis Corlăţean.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a susţinut că aceste demersuri legislative sunt legate de competiţia internă din UDMR, în contextul în care 2024 este an electoral.
„În niciun caz nu poţi să vii în Parlamentul României cu o propunere de regionalizare pe criterii etnice, În momentul în care România este un stat naţional unitar, în momentul în care Constituţia României garantează drepturi individuale fiecărei comunităţi naţionale care are posibilitatea să folosească limba în cultură, să folosească limba în administraţie, în condiţiile legii, să beneficieze de toate drepturile şi remediile pe care statul român le oferă minorităţilor naţionale, nu înţeleg de ce ai veni cu o asemenea propunere”, a explicat Fenechiu.
Potrivit liderului senatorilor AUR, Claudiu Târziu, cele trei proiecte „alcătuiesc un atac triplu împotriva statului naţional consfinţit de Constituţie”. El a calificat proiectele drept „o mascaradă PSD-UDMR”. „AUR nu este de acord ca România să fie regionalizată”, a subliniat parlamentarul.
La rândul său, senatorul USR Remus Negoi a arătat că „problemele reale ale României sunt altele”.
Senatorul UDMR Lorand Turos a pledat, într-o intervenţie online, pentru o amplă dezbatere privind statutul minorităţilor.
„Autonomia culturală a minorităţilor naţionale nu înseamnă altceva decât respectarea principiului subsidiarităţii şi în cazul minorităţilor naţionale, în privinţa păstrării limbii, identităţii, religiei, a tradiţiilor care definesc minoritatea respectivă. Aceste forme de autonomii sunt răspândite în Uniunea Europeană. Cu puţine excepţii, printre care şi România, în fiecare ţară a Uniunii unde trăiesc minorităţi naţionale autohtone, statul garantează prin lege drepturile minorităţilor atât individuale, cât şi colective”, a susţinut parlamentarul.
Senatorul neafiliat Diana Iovanovici-Şoşoacă a afirmat că prin cele trei proiecte secuii sunt folosiţi „în scopuri electorale”.
AGERPRES
