În ascensiunea lor pe scara evoluției, iată că oamenii au ajuns la o cotitură, la un punct în care sunt nevoiți să mediteze puțin și la fragilitatea speciei umane pe această planetă, la viitorul ei. Toate stihiile naturii (uragane, tornade, cutremure, erupții vulcanice, inundații catastrofale, secetă etc.) și nenorocirile provocate de oamenii înșiși (războaiele și distrugerile materiale și culturale) au fost în cele din urmă depășite, dar acum, odată cu declanșarea pandemiei lucrurile s-au schimbat, încât începem să ne întrebăm cât de sigur este viitorul speciei umane pe planeta Pământ.
Răul pe care și-l face Omul cu mâna sa în „luptă” cu Natura, mai devreme sau mai târziu se va întoarce la el cu efecte catastrofale. Agresiunea permanentă asupra mediului înconjurător și secătuirea resurselor naturale vor fi resimțite înzecit de către omenire în anii ce vin, căci oamenii nu se vor opri din cursa lor către pierzanie, sunt prea lacomi și prea violenți.
Ca o confirmare, un studiu realizat de către cercetătorii de la Institutul Alan Turing din Regatul Unit și cei de la Universitatea Tarapacá din Chile, referitor la distrugerea pădurilor și la felul în care consumăm resursele naturale, „prezice faptul că defrișarea totală a pădurilor va avea loc în 100-200 de ani”, dar acest lucru ar putea duce la „prăbușirea” civilizației: Oamenii de știință explică faptul că reducerea constantă a suprafețelor ocupate de păduri, creșterea populației globale, dar și a resurselor folosite de către generațiile viitoare reprezintă elementele unui dezastru aproape sigur pentru umanitate”.
Acesta ar trebui să fie un „semnal de alarmă” pentru toate statele lumii, pentru a lua măsurile necesare de stopare a distrugerii mediului înconjurător înainte de a fi prea târziu, așa cum ne avertizează studiul amintit: „În mod clar, este nerealist să ne imaginăm că societatea umană va începe să fie afectată de defrișări doar atunci când ultimul copac ar fi tăiat”, explică cercetătorii în acest studiu” (cf. stiripesurse.ro).
Nu negăm faptul că n-ar exista un anumit program preventiv, chiar în legislația Uniunii Europene, însă oamenii sunt prea obișnuiți să nu țină seama de ele și să încalce legile, căci „capitalismul sălbatic”, instaurat și la noi sub forma „democrației”, a inoculat oamenilor goana după profit și setea de îmbogățire cu orice preț. Probabil că statele europene dezvoltate nu simt această presiune asupra oamenilor, dar cei din fostele țări comuniste, mai săraci și mai înfometați, au fost repede cuprinși de acest morb al civilizației avansate și adesea în acțiunile lor nu țin seama de legi și interdicții. Din păcate, România este una dintre aceste țări afectate, și nu ne referim aici doar la distrugerea pădurilor și înstrăinarea bogățiilor țării, ci și la fenomenul migrator care a făcut ca o bună parte din populație să părăsească țara pentru câștiguri mai mari.
Pădurile României, altădată atât de falnice și ocrotitoare, se micșorează pe an ce trece, iar cei care le pradă nu țin seama de nimic, ba recurg și la crimă în goana lor după câștig. Statul încearcă să stopeze fenomenul, însă „mafia lemnului” a devenit prea puternică, încât oamenii onești nu mai au niciun cuvânt, astfel că viața merge înainte, unii pe jos, alții în căruță, iar cei care „s-au aranjat” în mașini de lux, dar cu toții ne îndreptăm spre același viitor pe care-l creăm prin faptele noastre. Atacul neașteptat al coronavirusului COVID-19 poate fi și el un semnal de alarmă că ceea ce facem nu e bine…. Când vine sfârșitul, acesta nu mai ține seama nici de săraci, nici de bogați….
Mihai Trifoi
