Mai departe, mai aproape de centrul spațiului ,/ inima mea se consumă. Așa începe poemul Alfa al lui Nichita Stănescu. Versurile pot fi așezate ca motto al Caietelor de la Araci, publicație de literatură a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, când semnalăm numărul al 2-lea în care redactorul- șef, prof.dr.Luminița Cornea, și colaboratorii sunt inimi ce se consumă întru frumusețea și adevărul limbii și literaturii române.
Publicația reverberează un limpede mesaj cultural covăsnean, cel prin care la Araci a pornit și continuă seria restituirilor cărturarului Romulus Cioflec. De aceea, credem că publicația, prin acest al 2-lea număr, depășește secvențele de început, ale căutărilor, și fragilitatea unor inerente semne de întrebare, scriindu-se, acum, într-un expresiv limbaj al evocărilor, studiilor și documentarelor menite să aducă în actualitate biografia culturală a lui Romulus Cioflec, întâlnindu-i paginile cu biografii culturale ale zilei, prin istorici, poeți, jurnaliști, educatori din Brașov, Miercurea-Ciuc, București, Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Târgu-Mureș, Paris, Chișinău. Astfel, alături de restituiri din corespondența lui Romulus Cioflec – scrisori adresate istoricului și omului politic Alexandru Lapedatu sau criticului literar G. Ibrăileanu – sau aspecte din relația specială pe care prozatorul, dramaturgul, memorialistul, traducătorul, patriotul Romulus Cioflec a avut-o cu Academia Română, publicația așează în sumar versuri, cronică literară, teatru, consemnări de pe meridiane europene, îndreptare ale scrierii limbii române, ca întrepătrunderi ale conștiințelor de altădată cu cele de acum.
. .
După articolul de primă-pagină al Luminiței Cornea, Căutări în așteptarea primăverii, și după metaforele plastice suave, pe motivul aripei, ale graficienei Cosmina Oltean din Miercurea Ciuc, semnează Nicolae Scurtu, Ionel Simota, Valentin Marica, Adrian Lesenciuc, Daniel Drăgan, Mihaela Aionesei, Laurențiu Ciprian Tudor, Dinu Poștarencu, Ion Popescu Topolog, Tatiana Scurtu Munteanu, Antonia Amathi, Șerban Teculescu, Nicolae Băciuț, Maria Stoica, Marinela Brezeanu Ujvarosi, Mona Petho. Cităm un fragment din poemul Exodul, dedicat de Daniel Drăgan memoriei familiei Ciofec din Araci-Covasna, Atârnă de un fir sărman speranța/ Și frigul taie-n carne pân la os…, pentru a ilustra dinamica ideatică a publicației; evidentă în comentariul critic al lui Adrian Lesenciuc la Studii și articole literare de Luminița Cornea, în paginile de teatru ale lui Ion Popescu Topolog, Avram Iancu la Baia de Criș, în consemnările pariziene ale lui Șerban Teculescu, Ce le spun francezilor despre România și despre români sau în paginile lirice, unele de antologie. E, Doamne, târziu/ sau încă-i devreme,/ secundele nu se desprind/ din ceas,/ timpul rămâne în urmă – / Tu, unde-ai rămas? – scrie Nicolae Băciuț.
Prin idee culturală și încredere în ordinea cuvintelor, Caietele de la Araci au prestanță și trimit spre cititor zvon de izbândă prin numerele ce vor urma.
Valentin Marica, scriitor, senior-editor la Radio România Tg. Mureș
