Noțiunea „selecție” include un conținut mult mai bogat decât s-ar părea. Conform „Noului dicționar al limbii române”, ediția a doua, 2007, prin cuvântul „selecție” se înțelege, în afară de sensul de bază: „alegere după anumite criterii pentru un scop anume”, și un alt sens mai complex: „proces de supraviețuire a indivizilor dotați cu cele mai adecvate însușiri în lupta pentru existență”, de aici derivând o noțiune secundară: „selecția naturală” ca „fenomen natural constând în persistența și perpetuarea speciilor cu o mai mare capacitate de adaptare la mediu; teorie (formulată de Malthus și Darwin) care explică acest fenomen”.
Vedem, așadar, că în ultimele secole, pe măsură ce numărul populației planetare creștea, acest subiect a constituit o preocupare a diverșilor teoreticieni și a oamenilor de știință, iar în zilele noastre, când populația lumii a depășit cifra de 7 miliarde, devine mai pregnant ca niciodată.
Thomas Robert Malthus (1766-1834 – cleric și teoretician economic englez) – preocupat de relația dintre numărul populației și mijloacele de subzistență, lansează așa-zisa „teoria lui Malthus”, conform căreia „populația crește în progresie geometrică, în timp ce mijloacele de subzistență cresc în progresie aritmetică”
Ca urmare, Malthus susține că „sărăcia, bolile, epidemiile și războaiele sunt factori pozitivi pentru omenire, dat fiind că asigură echilibrul între numărul populației și cantitatea mijloacelor de subzistență” (sursa: Wikipedia). El dă și soluții, considerând că „se poate opri creșterea populației prin mariajul târziu, folosirea metodelor contraceptive, emigrare, iar în caz extrem, printr-un acces precar la servicii de sănătate, prin boli sau război” (cf. espressofilosofic.ro/…). Și nu putem spune că poporul român n-a avut parte de toate acestea…
Un alt mare om de știință – Charles Robert Darwin (1809-1882), „cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog, și autor de cărți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor” pe baza selecției naturale (v. Originea speciilor, 1859), care în teza sa susține că „lupta pentru supraviețuire are loc nu numai între specii, dar și în interiorul acestora, iar acest lucru asigură transmiterea urmașilor a celor mai bune trăsături” necesare în lupta pentru supraviețuire.
Chiar dacă teoriile lui Darwin (darwinismul) „exprimă materialitatea lumii vii și susțin originea animală a omului și selecția sexuală” (în lucrarea „Originea omului și selecția sexuală”, 1871), intrând astfel în contradicție cu teoria creaționistă, ele au influențat filozofia cunoașterii, astfel că, deși contestat de „creaționiști și conservatorii religioși”, autorul lor rămâne unul dintre cei mai apreciați oameni de știință ai lumii noastre (sursa: Wikipedia).
Din nefericire, unele spirite malefice, bazate pe teoria malthusiană, n-au stat prea mult pe gânduri și au dezlănțuit pogromul pe pământ în cele două războaie mondiale; lagărele de exterminare naziste încă mai stau și astăzi mărturie despre atrocitățile săvârșite în Al Doilea Război Mondial împotriva umanității. Și lucrurile continuă și în prezent, în multe locuri de pe pământ și sub diverse forme, războiul fiind „o soluție” chiar și nedeclarată fățiș.
În prezent, îmbătrânirea populației constituie o preocupare și pentru Fondul Monetar Internațional (FMI), care propune o serie de soluții pentru stoparea așa-zisului „risc de longevitate” (spaniolul José Viṅals), deoarece costul îmbătrânirii „deja este enorm pentru Guverne, întreprinderi, societăți de asigurări și particulari”. Titlul materialului, un citat dintr-un raport FMI, probabil din 2017, publicat pe internet, este foarte sugestiv, reproducând cuvintele din discursul dnei Christine Lagarde, directoarea FMI: „Bătrânii trăiesc prea mult și este un risc pentru economia globală, trebuie făcut ceva”. Am remarca aici, nu atât cinismul, căci probabil nu aceasta a fost intenția, cât îngrijorarea, dar acel „ceva” atât de căutat iată că s-a produs pe neașteptate la începutul anului 2020, sub forma codificată COVID-19, numai că „previziunile” au fost greșite, căci coronavirusul, care probabil a evoluat prin „selecție naturală” n-a fost prea ascultător și selectiv, așa că acum el alege la întâmplare: bătrâni, tineri copii, bebeluși, oameni de rând, premieri. prinți și nababi, și cine știe ce-o mai urma, căci așa se întâmplă când omul se joacă „de-a Dumnezeu”, îl ajung păcatele din urmă.
Planeta, ca organism viu, se apără contra nenumăratelor atacuri la care este supusă de către omul modern, și împotriva acestei armate agresive a pământenilor ea a trimis dușmanul invizibil, agentul COVID-19, care seceră vieți fără alegere, astfel că până la urmă speranța oamenilor rămâne tot în Dumnezeul în care nu cred, căci dacă ar crede, i-ar asculta îndemnurile, ar înceta războaiele și nedreptățile fără număr și ar respecta legile divine.
Dar au sosit Sărbătorile Pascale, și urăm tuturor Pace, liniște în suflet și gânduri bune! Și nu uitați: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți!
Mihai Trifoi
