Mâine-seară, de la 18.30,  melomanii, iubitorii artei lirice din judeţul Covasna  au bucuria să asiste la Braşov la deschiderea Stagiunii de Operă, Operetă şi Balet 2013-2014, eveniment aşteptat cu nerăbdare după o lungă vară fierbinte. În mod tradiţional, capodopera lui Giuseppe Verdi, „Traviata”,  are onoarea  de a inaugura seria a nu mai puţin de 120 de de spectacole (cât sunt preconizate în actuala stagiune a Operei braşovene).

La conferinţa de presă care a precedat evenimentul  am aflat de la d-na Cecilia Doiciu, directorul  prestigioasei instituţii de cultură din municipiul de la poalele Tâmpei,  o seamă de noutăţi, de surprize agreabile legate de activitatea inimosului şi talentatului colectiv pe care-l conduce. În acest sezon artistic vor fi  reprezentaţii de ţinută, premiere, reluări ale succeselor anterioare, recitaluri,  nu va lipsi cunoscutul Festival de Operă, Operetă şi Balet, nici mult-aşteptatele concerte festive dedicate Sărbătorilor de Iarnă şi a celor  Pascale.

„Prima parte a sezonului stă sub semnul aniversării celor 60 de ani de la înfiinţarea  unităţii noastre. Inaugurarea va fi un pic atipică. Ne-am gândit să începem  mai întâi  Stagiunea Studioului experimental cu premiera celei de-a treia părţi  din „Il Trittico” de Puccini – şi anume „Il Tabarro” –  iar apoi să urmeze, sâmbătă, 21 septembrie 2013,  deschiderea oficială a Stagiunii permanente a Operei din Braşov cu „Traviata” aşa cum publicul s-a obişnuit”, a precizat d-na Cecilia Doiciu.

 

„Il Tabarro” a închis cercul

…Prima bucurie estetică pentru spectatori, despre care amintea d-na directoare Doiciu,  s-a şi produs  pe 14 septembrie 2013, când a avut loc  premiera  actului  trei „Il Tabarro” („Mantia”) din „Tripticul”  lui Giacomo Puccini.   Aşadar, minunata idee a pianistului Ovidiu Mezei, şeful Compartimentului Studii Muzicale de la Opera Braşov, de a aduce în faţa publicului  această lucrare de mare valoare,  ce nu s-a cântat până acum la noi,  a prins contur deplin. Încă din stagiunea trecută  s-au montat primele două părţi, „Suor Angelica“, în regia Valentinei Mărgăraş, şi „Gianni Schicchi“, spectacol regizat de cunoscutul  bariton clujean, Marian Pop, urmând acum  actul final.

A fost o seară minunată, asistenţa aplaudând în picioare minute în şir. Ca un cerc ce s-a închis perfect, şi ultima parte a trilogiei pucciniene s-a bucurat de un real succes. Cel care s-a încumetat să monteze spectacolul este cel mai tânăr regizor de operă din România:  hiper-talentatul Alexandru Nagy, care la numai 23 de ani, după ce s-a şcolit în Anglia, a dovedit că se descurcă de minune în tainele acestei dificile şi nobile profesii.

Şi în  acest caz s-a adeverit zicala conform căreia „Aşchia nu  sare departe de trunchi”.  În familia sa toţi sunt artişti redutabili: mama – instrumentistă în Orchestra Operei din Capitală, tatăl – celebrul tenor Robert Nagy (care ne-a încântat de atâtea ori cu recitaluri memorabile la Braşov), mătuşa  este apreciata  regizoare bucureşteană  Alice Barb ( ce a montat în stagiunea trecută „Liliacul” la Opera din municipiul de sub Tâmpa), iar   cunoscutul actor George Ivaşcu îi e unchi! Minunat.Toţi patru au fost prezenţi la premieră; eleganţi, afabili cu admiratorii, bucuroşi – aşa cum ne-au declarat – că pot asista la debutul în postura de regizor de operă a celui mai  tânăr membru al familiei de artişti.

Întrebat cum lucrează cu artiştii, Alexandru Nagy a precizat: „Îi încurajez să performeze ca un laser, nu ca un duş. E altă senzaţie. Dacă ai conştientiza  că ai un laser roşu pe frunte, altfel te-ai simţi. Şi atunci se creează catharsisul acela pe care îl veţi simţi în spectacolele noastre. În meseria asta, mie aşa îmi place să o numesc, trebuie să fii conectat tot timpul. Este raţiunea de a fi. Nu poţi să exişti altfel, fără să observi totul până la cele mai mici detalii. Nu neapărat să reţii, dar să observi. E foarte obositor. E nevoie de super-energie”(…)

 

Un spectacol minunat

Într-un decor expresiv, gândit inspirit ca de fiecare dată de talentata pictoriţă-scenograf Rodica Garştea, care a realizat şi costumele, au evoluat câteva dintre vedetele îndrăgite ale iubitorilor de frumos.

Să începem cu elogiile meritate ce-i trebuie aduse  prim-solistei Valentina Mărgăraş: o soprană cu o voce minunată, mereu într-o formă de invidiat, care  ne oferă cu fiecare rol noi  faţete  ale harului său. De asemenea, s-a bucurat de succes, ca întotdeauna,  starul internaţional ce a evoluat în ultima vreme pe scene din Germania şi Japonia, nimeni altul decât  baritonul Adrian Mărcan. Numele său  trecut pe afiş reprezintă o garanţie a profesionalităţii şi face ca  sala de spectacole să fie ticsită.  Iar după ce cântă, ovaţiile nu mai contenesc.

Să nu facem economie de elogii nici în privinţa  charismaticul tenor sud-american Hector Lopez ( de la Opera Naţională din Bucureşti) şi el beneficiind de un glas admirabil, ce reprezintă un balsam pentru suflet.

Cuvinte de apreciere se cuvin rostite şi la adresa prestaţiei celorlalţi interpreţi, respectiv  Gabriela Hazarian, Maria Petcu-Catrina,  Irinel Felea, Claudiu Bugnar, Dan Ionescu, Bogdan Mirică, câţiva dintre ei fiind promovaţi în mod inspirat din  redutabilul cor al Operei.

A acompaniat şi de această dată  cu virtuozitat-i cunoscută, maestrul Ovidiu Mezei.

De reţinut că  cele trei acte ale „Tripticului“ vor  putea fi urmărite  în integralitate  cu ocazia  deschiderii „Festivalului Internaţional de Operă, Operetă şi Balet“ pe 26 octombrie 2013.

„Va fi atunci un spectacol extraordinar, care se va cânta cu orchestră, nu cu pian ca acum, la pupitru urmând a  se va afla fostul nostru coleg, Ciprian Teodoraşcu,  actualmente dirijor  la Opera din Bucureşti“, ne-a precizat iniţiatorul proiectului, pianistul Ovidiu Mezei.

 

Traviata”, capodopera-capodoperelor

 

Şi acum, să ne referim  la spectacolul-vedetă ce va inaugura noua stagiune: „Traviata” de Giuseppe Verdi, capodopera-capodoperelor. Şi în acest caz  putem vorbi de o premieră, în sensul că  orchestra  va evolua sub conducerea  un muzician venit tocmai din Ţara Soarelui Răsare –  dirijorul japonez  Daisuke Soga.

Regia îi aparţine lui  Dumitru Tăbăcaru, iar scenografia este semnată de  Rodica Garştea.

Distribuţia este una prestigioasă, având-o  cap de afiş pe tânăra şi  extrem de înzestrata soprană Cristina  Radu (în rolul Violettei), care în această vară a obţinut Doctoratul  în muzică, prilej pentru a o felicita (şi) în mod public!

Vor fi alături de ea pe scenă alţi artişti cunoscuţi, amintindu-i doar pe câţiva: (din nou) inegalabilul bariton Adrian Mărcan,  tenorul Liviu Iftene,  mezzosoprana Gabriela Hazarian, baritonul Marian Reşte.

 

O vârstă respectabilă

        „Având respectabila vârstă de 160 de ani (o sută  mai mulţi decât etatea Operei din Braşov), „Traviata”   impresionează la fel publicul de astăzi, demonstrând, dacă mai era nevoie, victoria Muzicii. Dar  şi ideea  iubirii rămase mereu  nemuritoare – scrie ca de obicei inspirat prof. Cornelia Petre, PR-ul instituţiei,  în Caietul program.

…Aşadar, muzică, dans, baroni şi viconţi, saloane, femei de moravuri uşoare (…), într-un cuvânt aspecte din viaţa pariziană  de la mijlocul secolului XIX.  Şi în acest context aflăm  dramatica poveste de dragoste a tinerei Violetta, curtezană, atrasă irezistibil  de  şarmantul artist Alfredo Germont.   Relaţia dintre ei  devine  tumultoasă, dar se sfârşeşte tragic. În final Violetta moare, răpită de o boală necruţătoare a acelor vremuri, însă fericită pentru că a fost  iertată de cel pe care l-a iubit până la ultima ei suflare”.

Chiar dacă este ultra-cunoscută, această  capodoperă muzicală, una dintre cele mai celebre creaţii ale genului liric muzical, va încântă iar şi iar publicul.

Mult succes în noua stagiune colectivului Operei braşovene!

Horia C. Deliu

 

 

 

 

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail