Copiii de 6 ani vor merge în clasa zero, şcolile vor primi bani în funcţie de câţi elevi au, iar profesorii vor fi angajaţi chiar de directori. În anul şcolar 2012-2013 vor începe să intre în vigoare mai multe dintre prevederile noii Legi a educaţiei, adoptată la începutul anului trecut.
Învăţământ obligatoriu de la şase ani
Potrivit inspectorului general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Covasna, Keresztely Irma, anul 2012 va aduce câteva noutăţi impuse de Legea Educaţiei, una dintre ele referindu-se la introducerea clasei pregătitoare, denumită şi “clasa zero“, în ciclul primar. Prin urmare, copiii care vor împlini vârsta de 6 ani, până la data de 1 septembrie a.c., vor fi înscrişi, în mod obligatoriu, în clasa pregătitoare care aparţine de învăţământul primar, şi care nu mai are nimic în comun cu grădiniţa.
În cazul în care copilul nu a frecventat grupa pregătitoare din cadrul grădiniţei, atunci, indiferent de vârstă, va fi înscris în clasa pregătitoare.
Cu privire la această modificare, Keresztely Irma a explicat: “Chiar dacă copilul are vârsta de 7 ani, el nu va fi înscris în clasa I-a, ci în clasa pregătitoare, pentru că nu a frecventat grădiniţa. În județul nostru sunt copii care nu se regăsesc în grădiniţe. Anul trecut, la nivelul municipiilor şi oraşelor din județ am avut un procent de 78% de copii înscrişi în grădiniţe din populaţia existentă cu vârsta corespunzătoare încadrării. Copiii din grădiniţe care vor împlini vârsta de 7 ani, până la data de 1 septembrie 2012 vor fi înscrişi în clasa I-a, obligatoriu”.
Metodologia privind înscrierea şi modul de funcţionare al clasei pregătitoare este în plin proces de întocmire la nivelul Ministerului Educaţiei. “Urmează să apară calendarul Ministerului Educaţiei, probabil undeva în luna februarie, și atunci se va stabili când se vor face înscrierile”, a precizat Keresztely Irma.
Cum încă nu există programă pentru „clasa zero”, nu se ştie ce vor învăţa acești copiii, materia care trebuie predată în clasa pregătitoare fiind în curs de elaborare. Odată cu înfiinţarea noilor clase pregătitoare, din septembrie va fi nevoie şi de mai multe cadre didactice care să predea acestor elevi. Numărul de învăţători care urmează să fie angajaţi în şcoli va fi stabilit în funcţie de numărul de cereri de înscriere venite din partea părinţilor. De asemenea, școlile trebuie să asigure condiţii aparte pentru noii elevi. De exemplu, clasele trebuie să fie dotate cu mobilier ergonomic, special pentru vârsta copiilor.
Constrângerea financiară va forţa comasarea
Clasa pregătitoare se organizează în cadrul şcolilor cu învăţământ primar, dar poate funcţiona şi în cadrul grădiniţelor, cu condiţia ca acestea să fie structură a şcolii respective.
Keresztely Irma, inspector general IŞJ Covasna
„Iată de ce am insistat, anul trecut, cu reorganizarea reţelei școlare. Multe dintre consiliile locale impun menţinerea unei reţele şcolare care astăzi încă mai trăieşte, dar peste un an, în urma finanţării per capita, probabil că un număr reprezentativ de şcoli din judeţul Covasna nu vor fi în măsură să supravieţuiească. Atunci vor arunca vina asupra mea punându-şi întrebarea de ce nu am insistat, când eu am propus acest lucru, dar nimeni nu ascultă. Aş putea să vă dau o listă întreagă de judeţe în care acest sistem s-a aplicat și funcţionează. Nu s-a făcut această reorganizare în judeţele unde populaţia este preponderent maghiară, mai exact în Covasna şi Harghita. Aici este o respingere a tot ceea ce aduce schimbarea reţelei şcolare. Eu nu pot forţa lucrurile pentru că Legea prevede foarte clar că organizarea reţelei şcolare revine integral consiliilor locale, iar avizul se acordă de către Inspectoratul Școlar Judeţean“, a declarat inspectoarea șefă a IȘJ Covasna.
Aceasta a relatat că a organizat întâlniri cu reprezentanţii consiliilor locale din judeţ, prilej cu care s-au purtat discuţii pe acest subiect. Legea Educaţiei Naţionale prevede că, la nivelul administraţei publice locale din mediul rural trebuie să existe o singură şcoală cu personalitate juridică, în mod obligatoriu, indiferent de numărul copiilor, astfel în foarte multe zone nici nu a fost necesară reorganizarea reţelei şcolare. În opinia inspectoarei Keresztely Irma, cele mai mari probleme, din acest punct de vedere, se înregistrează la nivelul oraşelor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului şi Baraolt. „La nivel urban se înregistrează mari probleme. Totuşi, trebuie să precizăm că s-au făcut paşi importanți în privința localităţilor Baraolt, Întorsura Buzăului şi Covasna, unde putem observa că se acceptă uşor ideea de schimbare. Însă, în celelalte două oraşe, cu actualii reprezentanţi din cadrul consiliilor locale, nu se poate face absolut nimic. Ba mai mult, PCM m-a acţionat în instanţă, astăzi (ieri – n.red.) având prima înfăţişare la Tribunal. Am fost dată în judecată pentru cele trei grădiniţe unde am impus această schimbare. Am dorit un lucru bun, iar ei au considerat că am distrus acele grădiniţe. Oricum, la anul schimbarea va trebui să vină. Nu o voi impune eu, ci o va impune constrângerea financiară”, a mai spus Keresztely Irma.
Finanţarea urmează elevul
O altă noutate pe care Legea Educaţiei Naţionale o aduce este conceptul potrivit căruia „finanţarea urmează elevul”. Adică, finanţarea unei unităţi de învăţământ se reduce sau creşte, în functie de evoluţia numărului de elevi. Practic, dacă un elev părăseşte o şcoală şi se înscrie la alta, prima şcoală va pierde o sumă egală cu costul standard per elev, iar banii se vor duce la cealaltă unitate de învățământ. Începând din acest an, prin costul standard per elev vor fi finanţate atât salariile cât şi cheltuielile cu întreţinerea, materialele şi serviciile pentru evaluarea periodică internă a elevilor, dar şi cele cu formarea cadrelor didactice.
Banii dispar dacă elevul nu vine la ore
Un alt lucru important este acela că ministerul va monitoriza numărul de elevi “reali“, ca urmare va finanţa în funcţie de prezenţa copiilor la clasă. “Concret, finanţarea şcolilor va fi modificată în funcţie de frecvenţa copiilor la şcoală. Ministerul lucrează asupra unei noi metodologii care va fi pusă în aplicare şi prin care, în acele şcoli unde problema absenţelor nu este soluţionată şi nu se caută soluţii, să se diminueze bugetul alocat la cheltuielile materiale. Practic, finanţarea urmează elevul. Acestă măsură va duce la scăderea abandonului şcolar. Directorul va şti că va primi bani mai puţini dacă copiii nu vin la şcoală. Va fi o implicare mult mai puternică a şcolii în societate”, a conchis Keresztely Irma.
Anna-Maria Chiţu
