Da, adevărat este că niciodată nu va mai fi cum a fost, căci lumea se schimbă și calea este numai înainte. Sensul 8 al cuvântului „schimbare” este „modificare, transformare, prefacere (în parte sau total, în bine sau în rău)”, conform NDULR., întotdeauna ceea ce „a fost” se transformă în ceea ce „este” și apoi în ceea ce „va fi”, după cum spune Legea vieții. Cel mai bine s-a văzut acest lucru odată cu atacul pandemiei COVID-19.
Planeta este în transformare, lumea se schimbă, și noi împreună cu ea. Binele și Răul vor îmbrăca forme noi, la care va trebui să ne adaptăm, împotrivirea noastră este doar de moment, nu putem opri timpul și nici mersul lumii, viața își va urma cursul și oamenii vor fi nevoiți să caute alte modalități de supraviețuire. Mulți nu cred în Iad ori au o imagine deformată despre acel loc sinistru „al pierzaniei”, însă este suficient să privim imaginile transmise de posturile de televiziune despre ceea ce se întâmplă de un timp încoace în Turcia, Grecia, SUA sau alte țări din cauza incendiilor, ca să înțelegem ce înseamnă Iadul, și el nu se află sub, ci pe pământ. Imaginile apocaliptice, cu pământul și cerul arzând sunt cu adevărat cutremurătoare, iar ființele aflate în acele locuri sunt cele care vor înțelege cel mai bine adevărul, adevărul că noi, prin acțiunile noastre necugetate de zi cu zi nu am făcut decât „să punem paie pe foc”, prin faptele noastre am adus iadul pe pământ. Planeta se încălzește și noi o ajutăm: distrugem pădurile, scormonim în adâncurile pământului, construim tot mai multe obiective industriale poluante, otrăvim apele din care bem, aerul pe care-l respirăm și chiar alimentele pe care le consumăm, distrugem ecosistemele și atentăm continuu la viața planetei fără să ne dăm seama că de fapt atentăm la propria noastră viață, iar acum, când consecințele acțiunilor noastre încep să se vadă, ne cuprinde disperarea. Dar toate pornesc de la modul nostru de a gândi și de a privi viața și lumea în care trăim.
Se spune că niciodată nu e prea târziu, însă iată, începe să fie. Dacă vom continua ca și până acum să agresăm mediul înconjurător, într-o bună zi va trebui să părăsim Pământul, deși vor fi foarte puțin cei care vor putea face acest lucru. Dacă în anii următori temperatura globală va continua să crească cu câteva grade, planeta întreagă „va lua foc”, fenomenele extreme vor distruge viața pe pământ, și nu e vorba doar despre căldură, ci și despre uragane și inundații catastrofale, cutremure și erupții vulcanice și alte grozăvii de neimaginat, căci furia omului nu se va opri și aroganța lui în relație cu Natura îl va duce în direcții greșite.
Suntem încă foarte departe de o lume ideală, de a construi „Raiul” pe pământ, în care să ne simțim cu toții bine. Cât timp doar o parte din omenire a ajuns în acest stadiu de dezvoltare, cealaltă parte va deveni o povară și lucrurile vor continua să rămână în „zona de conflict”; cât timp cel sătul nu crede flămândului, el va trebui să se teamă de acesta și se va înconjura cu oameni înarmați care să-l apere, și va căuta mijloace prin care să-l supună, situație existență în societățile zilelor noastre. Pe de altă parte, existența unui conflict între naționaliști și globaliști ar putea oricând genera războaie distrugătoare, deci o altă amenințare pentru omenire.
În această multitudine de pericole, ne mai lipsea doar „pervertirea minților” și încercarea de a impune prin legi o nouă „religie” pe pământ, în care Omul începe să nu mai fie om, ci altceva, diferit de ființa creată de Dumnezeu. Și atunci nu este de mirare că oamenii se revoltă împotriva unor sisteme politice care forțează mersul lucrurilor în altă direcție decât cea dorită de ei.
Nu, încă nu este prea târziu să ne revenim, să ne unim și să căutăm împreună acele soluții salvatoare care să ducă la stoparea sau încetinirea fenomenelor planetare extreme, de orice natură.
Mihai Trifoi
