Astăzi, 7 ianuarie, este o nouă mare Sărbătoare – Sf. Ioan. Creştinii venerează cu pioşenie pe cel ce a fost Botezătorul Domnului, fiind considerat după Fecioara Maria, Cel mai mare dintre sfinţi. În calendarul ortodox există șase sărbători pe an închinare acestui Sfânt: Zămislirea – 23 septembrie, Nașterea – 24 iunie, Soborul lui – 7 ianuarie, Tăierea Capului – 29 august, Prima și a Doua Aflare a Capului – 24 februarie și a Treia Aflare a Capului – 25 mai.
Naşterea Proorocului Ioan s-a petrecut doar cu şase luni înaintea venirii pe lume a Domnului nostru Iisus Hristos. Se spune că fericitul eveniment i-a fost vestit înaltului prelat Zaharia (tatăl viitoruluui Sf. Ioan) de către Îngerul Gavriil, în timp ce slujea la Templu. Pentru că nu a dat crezare celor spuse, preotul Zaharia va fi pedepsit, rămânând mut până la punerea numelui fiului său.
Rolul Sf. Ioan Botezătorul nu a fost numai acela de a pregăti lumea pentru venirea lui Hristos, ci şi de a-l prezenta pe Iisus ca fiind Mesia şi Fiul lui Dumnezeu.
Cum scriam la început, Sărbătorile de Iarnă se încheie pe data de 7 ianuarie, cu praznicul de Sfântul Ioan sau Sântion, cum se mai spune în popor. Este cel mai răspândit prenume de pe Glob, cu variantele internaţionale cunoscute. La români cel mai des se întâlneşte apelativul de Ion sau Ioan, având semnificaţia: „Cel de care Dumnezeu are milă”.
Sunt în jur de două milioane de concetăţeni ce-şi vor serba peste trei zile onomastica, majoritatea (1,4 milioane) find bărbaţi. Există numeroase derivate ale numelui, precum Ionuţ, Nelu, Ionel, Jean etc.
Să un omitem nici variante feminine precum Ioana, Oana, Ionela, Nela, Janina, Jana etc şi să le adresăm felicitări şi urări de bine în Noul An.
De Sf. Ioan, potrivit tradiţiei, nu doar posesorii acestui străvechi prenume trebuie să se bucure, ci şi apropiaţii lor. Cine nu se veseleşte în aceasta zi, poate fi…deocheat şi rămâne posac tot anul. Sf. Ioan Botezătorul, ca naş al lui Iisus, este considerat de două mii de ani drept patron al pruncilor, ocrotindu-i pe cei mici de nenorociri şi ferindu-i să nu moară nebotezaţi.
În trecut era obiceiul prin zona de munte ca bărbaţii care se numeau Ion ori Ioan să-şi pună de ziua lor un brăduţ la poartă şi să poftească rude, cunoscuţi, vecini, chiar şi necunoscuţi ce treceau prin faţa casei, la un pahar de vin şi la bucate alese, ca să fie toată lumea mulţumită. Astfel, cu siguranţă că gospodăria rămânea îmbelşugată, gazdele sănătoase, iar oile din turmă se înmulţeau.
Pe vremuri se organiza întru cinstirea noilor veniţi pe lume un ritual numit „Plocon pentru moaşă”. Tinerele mame mergau în această zi cu un colac mare şi felurite daruri la femeia care le ajutaseră să aducă pe lume pruncii. Femeile rupeau câte o bucată din împletitura preparată special pentru asemenea împrejurare şi, după forma coltucului, încercau să ghicească dacă vor mai avea urmaşi.
Le urăm numai binele sărbătoriţilor, dorindu-le multă sănătate, fericire, alături de cei dragi şi tradiţionalul „La Mulţi Ani!”
Horia C. Deliu
