An de an, pe data de 8 noiembrie este o Sărbătoare deosebită, prăznuindu-se Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil, consideraţi conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul spre Rai. Se spune că ei îi protejează pe oameni de păcate, veghiind în permanenţă la bine lor.
Se ştie că de când ne naştem un înger se aşează pe umărul nostru, protejându-ne toată viaţa, ferindu-ne de rele.
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt percepuți ca niște divinități, prezente întotdeauna în viața oamenilor. Ei veghează din Cer, dar și de pe Pământ asupra muritorilor, având grijă ca sufletele lor să fie curățite cu prilejul Posturilor, rugându-se la Dumnezeu pentru ei.
Sărbătoarea amintită poartă un nume aparte, fiind numită a „Îngerilor”, întrucât cetele acestor făpturi inefabile au rolul de a îndruma sufletelor credincioşilor. Potrivit miturilor străbune, Sfinţii Arhanghelii Mihail şi Gavriil (care sunt socotiţi mai mari în gradul îngerilor, cunoscuţi şi drept Părinţi conducători) sunt înfăţişaţi în icoane cu aripi, purtând săbii în mână.
Este cunoscut faptul că Arhanghelul Gavriil a fost cel care a anunţat-o pe Fecioara Maria de întruparea lui Iisus, fiind perceput în folclor ca un înger ce aduce bucurie, reprezentând un vestitor al minunilor. Este socotit, de asemenea, ca un ocrotitor al pruncilor şi al copiilor, dar şi al mamelor, în unele icoane fiind înfăţisat ţinând în mână o călimară şi o pană, simbol al rolului său de mesager.
Celălalt personaj mitic, Arhanghelul Mihail, e investit cu puterea de a lupta împotriva forţelor malefice, fiindu-i încredinţată importanta îndatorire a de a păstra cheile Raiului. În popor există credinţa că atunci când un creştin trage să moară, la căpătâiul lui vine şi veghează Arhanghelul Mihail. Dacă în mod miraculos bolnavul se vindecă, Sf. Mihail va sta la picioarele acestuia. Dacă însă momentul morţii a sosit, Arhaneghelul se va muta la creştetul respectivului.
În popor Sfinţii Mihail şi Gavriil sunt consideraţi patroni ai caselor şi gospodăriilor, iar data de 8 noiembrie reprezenta în Calendarul vechi popular hotarul dintre toamnă şi iarnă. Bunii și străbunii socoteau că cei doi sfinţi au grijă să nu lase iarna să dea…buzna dintr-o dată, luând oamenii pe nepregătite. Pe alocuri Praznicul de astăzi este supranumit şi „Toamna Arhanghelilor”, deoarece de multe ori vremea blândă te duce cu gândul la un sezon mai cald.
În sâmbăta anterioară zilei Arhanghelilor Mihail si Gavriil se ţin Slujbe de pomenire a morţilor fiind Moșii de Toamnă, ocazie cu care se împart colaci, fructe, colivă de sufletul celor răposaţi. Sunt ofrande numite pe alocuri şi “Moşii de Arhangheli”, iar în biserici se aprind lumânări atât pentru morţi, cât şi pentru vii.
Fiind o Sărbătoare specială, datina impune ca naşii să primească vizita finilor, care le aduc plocoane de tot felul. În zona noastră se obişnuieşte a se oferi colacei părinţilor spirituali, întrucât la cununie lumânările ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi Sfinţi Arhangheli, Mihail si Gavriil.
Tradiţia obligă gospodinelor să nu robotească azi, să nu lucreze ca în alte zile ale săptămânii, întrucât vor avea ghinion.
În zonele de munte cei doi sfinţi sunt consideraţi şi ocrotitori ai animalelor din gospodărie, mai ales a ovinelor şi caprinelor.
Hramul vechii Biserici din Zagon
Pe 8 noiembrie este Hramul Bisericuţei vechi din Zagon, Monument istoric şi arhitectonic de peste 200 de ani. Modestul lăcaş de cult a fost ridicat în perimetrul numit pe vremuri „Satul românilor”, pe clopot existând o inscripţie datând din anul 1468, aici venind să se închine ortodocşi din toată zona. Biserica a fost ctitorită de către baciul Zaharia Pârvu din Brașov, pe cheltuiala lui. Pereții bisericii sunt din lemn, tencuiți și așezați pe un fundamentul din piatră. Absida altarului este nedecroșată, cu patru laturi, poligonal. Edificiul este acoperit cu țiglă, acoperișul fiind comun pentru toată lungimea construcției.
Într-o veche tipăritură brâncovenească din anul 1709, un ceaslov unic ieşit de sub teascuri la Bucureşti, figurează o însemnare edificatoare: „Scris-am eu, popa Toma din Zagon, fiind în temniţa Turii”. În 1762 este consemnată prezenţa în Zagon a „Cazaniei lui Varlaam”, vestita Carte românească de învăţătură, apărută la Iaşi în 1643 pe vremea lui Vasile Lupu.
În mica biserică din centrul localităţii, peste drum de impozantul lăcaş de cult al comunei se oficiază o dată pe an slujba la Hram, ca un omagiu adus înaintaşilor şi ca semn de cinstirea zagonenilor ce au păstrat vie flacăra credinţei pe aceste meleaguri.
„La Mulţi Ani” sărbătoriţilor !
Aproape un milion şi jumătate de români îşi serbează în fiecare an, pe 8 Brumar (conform vehiului Calendar popular), Ziua onomastică. Ca atare, pe toţi cei care poartă prenumele de Mihai şi Gavriil, cu derivatele respective, ţinem să-i felicităm călduros şi să le urăm „La Mulţi Ani!” Majoritatea dintre sărbătoriţi sunt bărbaţi, cei mai mulţi numindu-se Mihai, Gabriel, Mihail, Mihăiţă şi Gavril. Totodată, se sărbătoresc şi cei cu prenumele Gavrilă, Mihnea, Gabi, Mihalache şi Mişu.
Cele mai frecvente prenume ale femeilor sărbătorite în această zi sunt Mihaela, Gabriela şi Gabi.
Horia C. Deliu
