TRADIŢII. Potrivit tradiţiei populare, începutul de Florar aduce o altă sărbătoare răspândită mai cu seamă în mediul rural – cea a Armindenilor. S-a păstrat, până în prezent, fiind un eveniment ce are mai puţine conotaţii religioase, fiind închinată în mod expres plenitudinii revenirii la viaţă a naturii şi de anticipare a verii.
Înainte de Revoluţie, data de 1 Mai era considerată Zi a Solidarităţii Internaţionale a Celor ce Muncesc, în această zi având loc parade şi demonstraţii populare, în marile oraşe, la care toţi angajaţii trebuiau să ia parte. Apoi, pe scenele amenajate în aer liber se desfăşurau programe artistice, la care muzica şi dansurile populare se aflau la mare cinste. Fiind zi liberă, oamenii ieşeau după-amiază în natură, la iarbă verde, să mănânce un mic, să bea o bere, să se prindă într-o horă şi să petreacă până seara târziu.
Zeu al vegetaţiei
Cu această ocazie se pomenea tangenţial, mai ales în presă, şi de sărbătorirea Armindenilor, ca simbol al primăverii, al revigorării a tot ce ne înconjoară, un leit-motiv pentru a se permite reînnodarea unor datini populare laice.
În mod concret, armindenii sunt nişte mlădiţe tinere, ramuri verzi cu care se împodobesc porţile, ferestrele caselor, gospodarii satelor nutrind speranţa că le poartă noroc, îi feresc de necazuri şi constituie soli ai unor recolte îmbelşugate.
Tot de 1 Mai se cinstea şi Ziua pelinului, adică a vinului amărui pe care bărbaţii îl beau cu mare plăcere în cinstea Zeului vegetaţiei, protector al cailor, vitelor, holdelor semănate, viilor şi livezilor.
Datini din moşi-strămoşi
Asemenea obiceiuri le-am întâlnit cu zeci de ani în urmă în multe comune şi sate din judeţul Covasna, autorităţile comuniste neavând nimic de obiectat, ba chiar primarii mai patrioţi încurajând, pe alocuri, asemenea manifestări ale obiceiurilor româneşti din moşi-strămoşi.
La Iarăş, de pildă, unii gospodari aduceau în faţa casei un pom tânăr curăţat de crengi până aproape de vârf, care era apoi împodobit cu flori şi spice de grâu. În jurul său se adunau vecinii, cinsteau un pahar de tărie sau de vin, gustau o plăcintă şi vorbeau de-ale lor, exprimându-şi bucuria pentru venirea lunii florilor, a renaşterii depline a vegetaţiei.
Obiceiuri încărcate de semnificaţii
Şi la Sărămaş era un obicei asemănător, la porţi sătenii aninând crengi înverzite. În ciuda unor oprelişti şi a unor vicisitudini specifice acelor ani, tradiţia populară a rămas puternică, sărbătoarea populară de Armindeni păstrându-se vie în viaţa comunităţilor rurale, ca un simbol viu al belşugului câmpului şi al staulului plin de animale sănătoase.
Ramurile verzi se puneau, totodată, pentru sănătatea şi fertilitatea pământului, sătenii rugându-se ca natura să nu le fie potrivnică, să nu se abată grindina, furtunile, plolile torenţiale asupra recoltelor, să nu apară dăunătorii.
În limbajul popular, lunii mai i se mai spune Florar sau Luna Ierburilor, o perioadă intensă a muncilor agricole, a înflorii pomilor, a apariţiei primelor recolte în grădinile de zarzavat. Oamenii se temeau de revenirea unor zile friguroase, a percipitaţiilor devastatoare, a grindinei (ca acum două zile), astfel că armindenii aveau darul de a-i proteja de urgia naturii, de spiritele malefice.
Cinstirea fetelor de măritat
În faţa porţilor caselor unde existau fete, flăcăii locului puneau în mod semnificativ câte un puiet de mesteascăn. Crengi verzi aninau noaptea la porţile aleselor inimii feciorilor care le făceau curte. A doua zi ei veneau în vizită spre a se vedea. Părinţii îi pofteau în casă, îi omeneau cu bunătăţi, tinerii „aflaţi în vorbe” ieşind apoi la plimbare împreună.
Feciorilor respectivi li se oferea de băut câte un pahar cu vin de pelin sau roşu, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli.
Dimineaţa, bărbaţii se spălau cu rouă, să fie mai chipeşi şi mai sănătoşi.
Ieşitul la iarbă verde
Tradiţional, de 1 Mai oamenii merg în mijlocul naturii, existând în anumite locuri chiar expresia „Ieşitul la iarbă verde”, adică la picnic. Dacă astăzi orăşenii preferă mititeii şi berea, pe vremuri datina spunea că de Armindeni trebuie să se frigă carne de miel la grătar şi să se bea pelin ori numai vin roşu, deoarece în pragul lui Florar numai acesta dă vigoare, înveseleşte asistenţa şi aduce un omagiu Zeului vegetaţiei.
Cum anul acesta sunt mai multe zile libere de 1 Mai, vă dorim mini-vacanţă plăcută, dragi cititori, şi o Sărbătoare de Armindeni reuşită!
Horia C. Deliu
