„E lung pământul, ba e lat!
Dar ca Barcani pe lume sat,
Astăzi un sat pe lume nu-i.
Și-avea serbări, serbarea lui
Icoană-n altar s-o pui,
La închinat.
Și dacă a fost vizitat des,
E lucru tare de-nțeles.
Dar din a zilelor șirag
De bună seamă, cel mai drag
Moment frumos cum azi alt nu-i
A fost ales.
Și s-a pornit apoi cuvânt,
În patru margini de pământ.
Și s-au gătit de sărbătoare,
Copil, bunic- cu mic cu mare.
Și au venit pe la Barcani.
Care pe jos, care călări,
Lăsând și griji, sfidând și bani
Să spună simplu: „La mulți ani!”
Că așa-i românu-n sărbătoare,
Din toată țara, până la mare.
Să-l ocrotească Dumnezeu
Și la Barcani să-l văd mereu.
Iar noi să ne oprim nițel,
Să bem un vin mai tulburel,
Să zicem cânt de drag și dor,
Să ne mirăm de-atât popor,
Să ne vedem și peste ani
. . Cu „Pădurenii”, de la Barcani!
Cătălin Petcu – „De la Barcani”
Aceste versuri scrise de prof. Cătălin Petcu, localnic, se potrivesc întocmai cu atmosfera de sărbătoare din zilele de sâmbătă și duminică, când, la Barcani a fost organizată a VIII-a ediție a Sărbătorii Bărcănenilor.
Dacă în prima zi au avut loc expoziția de animale în cadrul căreia au fost premiate cele mai frumoase exemplare, precum și concursul de tracțiune animală, dar și tradiționala „Oină din bătrâni” și balul ce a încheiat sărbătoarea de sâmbătă, ziua de duminică a fost dedicată programului artistic la care și-au adus contribuția formații și artiști din județ și din țară.
„Românul a avut două lucruri sfinte: IMNUL NAȚIONAL și rugăciunea TATĂL NOSTRU”
La începutul celei de a doua zi de sărbătoare, una dintre prezentatoarele evenimentului a menționat, în discursul său: „Părintele nostru protopop, Florin Tohănean, spunea deunăzi într-o cuvântare că „Românul a avut două lucruri sfinte, pe care le-a cinstit cum se cuvine, cu evlavie ridicându-se în picioare ori de câte ori le-a auzit rostindu-se – acestea sunt IMNUL NAȚIONAL și rugăciunea TATĂL NOSTRU”.
Astfel că, după intonarea Imnului Național de Grupul vocal „ Pădurenii” din localitate, toți cei prezenți au participat la slujba religioasă care a fost oficiată de către preoții parohi din Barcani.
„Veșnicia s-a născut la sat”
Îniante de a-i invita pe primii artiști din program să urce pe scenă, prezentatoarele s-au adresat publicului, spunând, printre altele: „Vă mulțumim că astăzi ați ales să petreceți alături de noi, sperând totodată că veți aprecia eforturile făcute din dragoste pentru dumneavoastră, bărcănenii, și din dragoste pentru această localitate, de o mână de organizatori inimoși care și-au pus la bătaie toată priceperea, banii și clipele de odihnă, pentru reușita acestei sărbători.
Vă spuneam mai devreme că acești oameni au reușit să inițieze poate cel mai de succes proiect al ultimilor 25 de ani nu pentru a ne lăuda ci pentru că dumneavoastră, prin prezența numeroasă și interesul pe care l-ați arătat pe parcursul zilei de ieri, și azi, ne demonstrați că vă doriți astfel de sărbători în comunitatea noastră.Pentru că DA, mult stimată audiență, este o mare sărbătoare!
În inima tării, Dumnezeu împreună cu îngerii lui au hotărât să pună oameni gospodari și cu credință, iar pentru că aceștia au fost buni și iubitori le-a dăruit și o sărbătoare, izvorâtă din dragostea poporului român pentru cultură, frumos și tradiție. A mai poruncit naturii să cinstească aceste zile de sfârșit de august cu vreme frumoasă, rază de speranță înaintea iernii ce va să vie.În prologul sărbătorii întorsurenilor,iată o sărbătoare mai mândră își face simțită prezența pe Valea Buzaielor.
Marii oameni de cultură spun că: „veșnicia s-a născut la sat”, noi completăm cu faptul că omenia și mândria sau împletit aici, concurând la nașterea acestei sărbători ce crește de la an la an, fiind mai frumoasă și mai bine organizată. (…) Această sărbătoare trebuie să trezească ce avem mai bun în noi, să atingă latura noastră sensibilă și să ne întoarcă spre frumos, spre cultură, spre bine.
Ce s-a pregătit azi, aici,este bucurie și încântare pentru sufletele dumneavoastră și rază de speranță și de mai bine pentru noi toți în timpul ce va să vină, până la o nouă sărbătoare rânduită de Dumnezeu. Să ascultăm cu atenție scumpele noastre cânturi populare, să admirăm jocul frumos al artiștilor care se vor perinda pe scenă.Ei s-au străduit pentru dumneavoastră, s-au străduit să puteți spune atunci când veți ajunge la casele dumneavoastră –„sunt mai bogat – căci văzură ochii mei mila lui Dumnezeu revărsată peste noi prin oameni”!Oaspeții din depărtări și fiii satului Barcani și-au dat mâna pentru a vă cinsti nevoințele de peste an și pentru a vă spune: Fiți alături de noi, vă iubim !!!”
„ E sărbătoare și răsună muzica,/ De voie bună, la toți saltă inima…”
Poiana Lughet din Barcani, locul unde a avut loc Sărbătoarea Bărcănenilor a răsunat, duminică, de cântec, joc și voie bună, începând de la ora prânzului, până la miezul nopții. Și, așa cum spun versurile melodiei interpretate de una dintre solistele Ansamblului „Mugurii Siriului” al Căminului Cultural din localitatea Siriu, jud. Buzău- „E sărbătoare și răsună muzica,/ De voie bună, la toți saltă inima…”, tuturor celor prezenți le-a săltat inima de voia bună pe care au transmis-o, de pe scenă: Grupul Vocal „Pădurenii” din Barcani; Corul „ Voievozii Munților” din Vâlcele; interpretul de muzică populară Florin Filip, din Acriș; Ansamblul „Florile Zagonului” din Zagon; Ansamblul „ Brâulețul” din Sita Buzăului; Ansamblul „Cununa Carpaților” al Casei de Cultură din Întorsura Buzăului; Ansamblului „Mugurii Siriului” al Căminului Cultural din localitatea Siriu, jud. Buzău; Ansamblul de cântece condus de Mircea Bogdan și invitații de onoare: Aurel Tămaș, Cornelia Catanga (soțul său, Aurel Pădureanu, a cântat și el trei cântece, pentru bărcăneni, deși nu era în program) și Aurel Moldoveanu. Cei ce nu au fost de față cu greu pot să înțeleagă, din relatarea mea, bucuria și voia bună ce i-a cuprins pe toți cei prezenți odată cu ascultarea și urmărirea cântecelor și dansurilor noastre populare românești. Dansuri au fost pe scenă dar și în public unde copii și tinerii Ansamblului „ Florile Zagonului”, alături de membrii Corului „ Voievozii Munților” din Vîlcele nu au putut să mai stea pe loc atunci când Aurel Tămaș a cântat, cu foc, hore de-ale noastre.
În calitate de reprezentant al „Mesagerul de Covasna” care încerc să fiu prezentă la toate serbările de suflet ale comunităților românești din județul Covasna, trăiesc de fiecare dată două sentimente: unul de imensă bucurie când văd că portul popular, muzica și dansurile noastre populare lăsate din străbuni sunt duse mai departe de tot mai mulți copii și tineri, și, totodată, unul de mare tristețe că niciodată nu am posiblilitatea să stau până la finalul programului (datoria de a face ziarul de luni nu mă lasă), pierzând o parte importantă a acestuia și întâlnirea cu artiști de seamă ai neamului românesc, așa cum s-a întâmplat și duminică.
„… Patriotismul trebuie demonstrat, și nu vorbit, prin tot ceea ce facem în fiecare zi”
Am avut bucuria, totuși, să-l urmăresc pe scenă și să stau de vorbă cu binecunoscutul interpret Aurel Tămaș care, cu vorba lui de „ardelean de la Cluj” mi-a zis, printre altele:
Vin pentru prima dată în Barcani- în Covasna și la Vâlcele am mai fost (…)Am mai trecut pe aici, prin zonă. Nu de mult am fost la Siriu. Oarecum mă leagă niște sentimente și niște realități vizavi de această zonă, pentru că e o zonă de românism, aici în Secuime, cum le place să spună concitadinilor noștri. Dar, una peste alta, îs bucuros că e o zi frumoasă, e timp frumos, oamenii se întâlnesc aici, socializează!Cred că până la urmă, patriotismul trebuie demonstrat, și nu vorbit, prin tot ceea ce facem în fiecare zi. Cred că, până la urmă, împreună cu maghiari, secui, sași, romi, alte naționalități cu care conviețuim aici, de mii de ani, n-avem altă cale de întors decât să respirăm împreună, să ne acceptăm unii pe alții, să învățăm unii de la alții. Eu am fost, întotdeauna, un tip cu un mesaj împăciuitor, pentru că eu cred că altă cale nu este și cred că au înțeles și alții, care privesc din extreme ceea ce se întâmplă în Ardeal, că nu se poate altfel. Și chiar le transmit un mesaj: e prea frumos Ardealul și Transilvania, e prea frumoasă România, așa cum e, diversă, cu oameni de diferite naționalități, ca să ne învrăjbim unul împotriva celuilalt, pentru că oricum suntem trecători pe acest pământ, și chiar e păcat că la noi, aici, unde există creștinătate, există respect, să se întâmple lucruri care nu-s de acceptat; dar astea-s alte treburi în alte straițe, cum zice ardeleanul…Le transmit tuturor, în primul rând, să fie sănătoși. Aici, la Barcani, am întâlnit niște oameni minunați, niște oameni frumoși și primitori, niște oameni pe care, după mine, cred că și zona îi influențează, îi ajută… aerul ăsta curat de aici, zona asta frumoasă de trecere din sudul țării, înspre noi, înspre Ardeal…Una peste alta, am văzut organizare frumoasă, am văzut oameni care se respectă, se privesc unii pe alții, zâmbesc, și cred că asta e cel mai important lucru care se poate întâmpla într-o comunitate…oamenii să se întâlnească, să zâmbească, să privească viața cu bunele și relele ei pentru că fiecare clipă trebuie trăită ca și când ar fi ultima”.
„ Jos pălăria”, bărcăneni!
Primarul comunei Barcani, Gheorghe Marin, a declarat că deși organizarea evenimentului a implicat un volum imens de muncă, rezultatul a fost cu mult peste așteptări. „A fost greu, dar i-am avut alături pe toți colegii din Primărie și Consiliu local, cadrele didactice din comună și mulți localnici care s-au implicat cu tot sufletul în organizarea a tot ceea ce a ținut de a VIII-a ediție a Sărbătorii Bărcănenilor. Activitățile care au avut loc sâmbătă- oina, expoziția de animale și concursul de cai au adunat multă lume. În ceea ce privește programul artistic de duminică, pot concluziona prin expresia: „ Jos pălăria!”. Ne-au onorat cu prezența toți artiștii care au promis că vin- peste 200 de persoane- iar programul prezentat de aceștia, care a început la ora 12 și s-a terminat la miezul nopții- fiind urmat de focul de artificii, a adunat laolaltă cca 6000 de oameni-localnici și oaspeți din județ și din împrejurimi care s-au bucurat, împreună, de cea mai reușită ediție, credem noi, a Sărbătorii Bărcănenilor.” – ne-a spus edilul.
Iar nouă nu ne rămâne altceva de făcut decât să așteptăm o nouă „Sărbătoare a bărcănenilor”, la fel de reușită.
Maria Crețu Graur
