Zi frumoasă de sfârșit de vară, la Târgu Secuiesc. Sâmbătă, în zona Sălii Polivalente din oraș, încă de dimineață au început să vină cei ce au dorit cu tot dinadinsul să fie prezenți la „Târgul de toamnă” organizat de Asociația de Dezvoltare Locală și Culturală Târgu Secuiesc, în cadrul sărbătorii de anul acesta dedicată „orașului breslelor”.
Participanții au fost atrași atât de standurile tradiționale de la Târg- standul de olărit al meșterului olar Ionuț Budău, la care copiii au avut posibilitatea să învețe cum pot „da suflet” lutului, de cel de oierit al baciului zăbălean Nicolae Solomon, unde era organizată o stână (mică, ce-i drept) cu produse specifice acestei îndeletniciri, respectiv pastramă de oaie, bulz, caș și berbec la proțap, la cel cu produse apicole al unui producător din Brețcu precum și cele două standuri Șezătoare- unul în care femei din Brețcu și Mărtănuș au continuat lucrul la iile începute la șezătorile ce au avut loc, în acest an, în localitățile lor, dar și la Muzeul Satului „ Dimitrie Gusti” din București, și altul în care două doamne- Camelia și Irina- sosite de la București, membre ale „Șezătoare București”, aveau aceeași îndeletnicire: coaserea iei românești. Îmbrăcată într-un frumos costum popular, doamna Camelia Rotariu care, după cum ne-a spus, nu este pentru prima dată în Tg. Secuiesc, ne-a mărturisit: „ Anul trecut, de 1 Decembrie, am venit (împreună cu soțul ei-n.red.) și ne-a plăcut foarte mult și, sincer, a fost prima dată când am simțit cu adevărat că sunt româncă. Mi-a plăcut foarte mult comunitatea de români de aici și comunitatea de etnici maghiari, adică m-am simțit ca acasă. În momentul în care prietenul nostru ( Constantin Pătru-n. red) ne-a zis: „ Știți, o să facem Zilele orașului? Puteți veni cu Șezătoarea?”- am hotârât că trebuie să fim alături de acești oameni minunați. Sunt aici împreună cu colega mea Irina, ambele facem parte din „ Șezătoare București”, și am venit la Șezătoarea de la Tg. Secuiesc cu costume achiziționate de mine ( vreo 6 la număr-n.red). Aceasta este prima ie cusută de mine, ie școală, și a doua este aceasta care este pe mine, o ie de Suceava, de la 1810. Sunt foarte mândră de ele, sper să mă mai țină ochii să mai fac multe ii de acum încolo, și ce vreau eu, și am reușit un pic – să convingem cât mai mulți copii să coase ie. Noi ne simțim altfel când îmbrăcăm costumul popular. Când cos ie, uit de tot și de toate; e cel mai bun medicament de relaxare și de întoarcere la rădăcini. (…) M-am îndrăgostit de aceste locuri, este foarte frumos și sper ca lumea să înțeleagă că în momentul în care ne redescoperim rădăcinile, o să fie altceva, nu ne vom pierde identitatea!”
Plimbându-mă prin Târg, mi-a atras atenția un domn ce purta o minunată cămașă cusută în culorile tricolorului- roșu, galben și albastru- care poza și filma toate „minunile” ce i s-au înfățișat în fața ochilor. Abordându-l, am aflat că este soțul doamnei Camelia Rotaru și că le-a însoțit „cu respect, interes și responsabilitate pe doamnele de la Șezătoare București” . Vorbindu-ne despre evenimentul la care era părtaș, acesta ne-a spus: „Întotdeauna când venim la Tg. Secuiesc venim cu dragă inimă și trăim românește mai mult decât oriunde-n țară. (…) În momentul în care se promovează ia românească, este un lucru minunat; noi promovăm ia românească de aici și din Republica Moldova ( mi-a mărturisit că frumoasa lui cămașă este primită în dar de la prieteni din Republica Moldova) și încurajăm tineretul să reia această minunată activitate de a coase și de a produce ia românească. Dorim să creăm în cât mai multe locuri din țară nuclee de diferite vârste care să înceapă să coase din nou ia românească.” Desigur, familia Rotaru aflase că în județul Covasna se coase ie iar portul popular este la mare cinste în rândul românilor din județ care îl poatră cu mândrie, ori de câte ori au ocazia.
Program artistic românesc
Tot sâmbătă, cei care au participat la Târgul de toamnă s-au putut bucurat și de un amplu spectacol românesc organizat de Asociația de Dezvoltare Locală și Culturală Târgu Secuiesc, susţinut de invitați din zonă, dar și din alte județe.
Aflați în fața scenei sau la mese, români și maghiari laolaltă au urmărit cântecele și dansurile populare românești prezentate de Ansamblul de Dans Popular „Junii Covăsneni” , Ansamblul „Brâulețul” din Sita Buzăului, Ansamblul „Cetățuia” din Teliu, Andra Mitroiu, Alexandru Avram, George Burnichi și îndrăgitul interpret Dinu Iancu Sălăjanu, prinzându-se, cu mare veselie, în hore.
După ce i-a bucurat pe cei prezenți cu cântecele sale, Dinu Iancu Sălăjanu a declarat, pentru Mesagerul de Covasna: „Sunt pentru a treia oară în acest an în județul Covasna, după participarea mea la Zilele Dobârlăului și la Sintilia Zăbălenilor, ceea ce înseamnă că oamenii mă iubesc, că mă prețuiesc pentru ceea ce fac și bucuria este cu atât mai mare că pot să fiu în mijlocul lor la zi de sărbătoare. M-am bucurat că și astăzi am fost alături de românii care, aici, sunt minoritari în țara lor, dar care nu-și uită obiceiurile, tradițiile, și tind după acea bucurie de a spune cu mândrie că sunt români.”
În aceeași zi, Ionuț Rusu (fost concurent al unei emisiuni umoristice televizate) – a prezentat un moment de stand up comedy, și, pe aceeași scenă, au concertat și Emil Lassaria și Caitlyn, Andreea Bălan și DJ White.
Un program similar, cuprinzând activități și spectacole românești a avut loc și la ediția de anul trecut a Târgului de toamnă.
„De-a lungul timpului am remarcat că pe scena principală a orașului nu exista niciun minut de program românesc și am luat această inițiativă. Din momentul în care am ajuns consilier local, am promis comunității că va avea și programe românești, cu ocazia Târgului de toamnă organizat de Primărie. Așa se face că anul trecut am avut prima astfel de ediție, organizată la fel ca în acest an. Anul acesta am continuat, am mărit puțin paleta în ceea ce privește programul artistic, artiști de notorietate din România și am diversificat puțin standurile tradiționale. Așa cum s-a putut observa, am adus stâna, un element de bază al românilor, de-a lungul istoriei, am adus produse apicole, produse tradiționale românești – sărmăluțe, gogoși, am adus și două șezători (…). Ideea a fost să creăm un centru unde și comunitatea românească (…) să se poată distra și să se bucure în cadrul acestui program al Zilelor Târgu Secuiesc. (…)” – a declarat Constantin Pătru, coordonator al programului românesc.
Patru zile de sărbătoare, la Târgu Secuiesc
Activități culturale, artistice, gastronomice și nu numai s-au desfășurat pe parcursul a patru zile, la Târgu Secuiesc, în cadrul sărbătorii de anul acesta dedicate orașului și organizate sub egida Târgului de toamnă.
Programul, organizat de Primăria Târgu Secuiesc, în colaborare cu o serie de parteneri, a fost unul special, marcând aniversarea a 590 de ani de când Târgu Secuiesc a devenit oraș și 610 ani de la prima atestare documentară.
Manifestările aniversare s-au derulat în mai multe locații din oraș, începând de joi, 24 august, și până duminică, 27 august (a.c.), printre acestea numărându-se spectacole de teatru, expoziții, târguri cu produse locale, târguri meșteșugărești, concursuri, concerte, dansuri, activități pentru copii, activități culturale, gastronomice și nu numai.
De exemplu, vineri, 25 august, cu ocazia aniversării a 590 de ani de când Târgu Secuiesc a devenit oraș, o cofetărie din localitate i-a invitat pe localnici la degustarea unui tort special pregătit. Acesta a fost tăiat vineri, în 590 de felii, și servit pe scena din centrul orașului.
În aceeași zi au avut loc activități pentru copii, manifestări religioase, expoziții, jocuri didactice interactive în limba engleză, activități literare și diverse spectacole. Tot de vineri, a putut fi vizitat târgul meșteșugăresc și târgul de produse tradiționale, din Piața „Gábor Áron”.
Sâmbătă, 26 august, programul sărbătorii a debutat la ora 8.00, cu manifestări sportive, la Stadionul „Sinkovits” și Sala Polivalentă din oraș. La ora 10.00 a avut loc o conferință privind istoria orașului,, dar și deschiderea concursului gastronomic intitulat „Festivalul cartofului” (în parcul „Molnár Józsiás”).
Duminică, programul Târgului a cuprins momente religioase, activități pentru copii, discuții (mese rotunde), momente muzicale, spectacole diverse. Evenimentul s-a încheiat cu un foc de artificii.
Toate activitățile organizate de Asociația de Dezvoltare Locală și Culturală Târgu Secuiesc pentru comunitatea românească din localitate, în cadrul sărbătorii de anul acesta dedicată orașului, ne-au bucurat sufletul, și ar fi fost minunat dacă acestea nu s-ar fi desfășurat la „margine” de urbe, ci în același loc cu cele dedicate comunității maghiare, adică în centrul municipiului.
Nutrim speranța că reprezentanții Primăriei Tg.Secuiesc, în frunte cu edilul Bokor Tibor, vor înțelege că românii pe care îi reprezintă nu sunt „ cetățeni de rangul doi” iar locul acestora, în cadrul activităților dedicate orașului în care trăiesc, muncesc și plătesc taxe, aste alături de concetățenii de etnie maghiară.
Maria Crețu-Graur
Ana Ciorici Costache
