„Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor”(EWRC), manifestare care se va desfășura în perioada 7 – 10 octombrie 2019, va fi marcată și de Primăria Sfântu Gheorghe, care va organiza la Bruxelles un atelier de lucru cu tema „Investiții teritoriale integrate – o politică de dezvoltare regională de succes”.
Având în vedere propunerile de simplificare ale Comisiei pentru exerciţiul financiar 2021-2027 și politica de coeziune a Uniunii Europene care vizează dezvoltarea locală, este foarte mare nevoie de o abordare integrată prin programarea comună. Acest lucru ar putea promova utilizarea investițiilor teritoriale integrate (ITI) și instrumente de dezvoltare locală (CLLD) conduse de comunitate, permițând astfel autorităților locale și regionale să joace un rol mai mare în procesele de luare a deciziilor și de implementare.
La evenimentul care va avea loc marți, 8 octombrie, vor lua cuvântul: Antal Árpád-András, primarul municipiului Sfântu Gheorghe; Corina Crețu, Membru al Parlamentului European; Vittoria Alliata di Villafranca, director al DG REGIO al Comisiei Europene; Tánczos Barna, senator în Parlamentul României; Borboly Csaba, Președintele Consiliului Județean Harghita; McCarthy Kieran, membru în Consiliul Local al Cork City (Irlanda), Comitetul European al Regiunilor – COTER; Tadeus Truskolaski, primar Białystok (Polonia); Mihaela Virginia Toader, secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene; Csák László, expert tematic; Dr. Salamin Géza, expert tematic.
În cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc în cursul zilei de ieri, vorbind despre acest subiect primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád-András a declarat: „Săptămâna viitoare este Săptămâna orașelor și regiunilor – este o săptămână în care, la Bruxelles, diferite regiuni locale și regionale au posibilitatea să organizeze diferite întâlniri și conferințe. Și municipiul Sfântu Gheorghe va organiza o asemenea conferință. Motivul pentru care organizăm această conferință este să aflăm cât mai multe despre felul în care diferite state au reușit să atragă fonduri europene mai eficient decât cum o face România, și, nu în ultimul rând, dorim, cu participarea unor decidenți din București, de la diferite ministere să găsim soluții pentru ca în exercițiul financiar 2021- 2027, să câștige mai mulți bani acele județe, orașe, regiuni care din cauza unor politici defectuoase în ultimii 15 ani au primit mai puțini bani decât trebuiau să primească.”
Acesta a afirmat că există discrepanțe între județele ce alcătuiesc regiunile de dezvoltare din România, discrepanțe care, în timp, în loc să fie înlăturate, s-au adâncit.
„După cum știți, Carta verde a dezvoltării regionale a fost aprobată în 1997, pe baza acestui document s-au făcut cele opt regiuni de dezvoltare din România, care sunt nefuncționale – am spus asta de foarte multe ori am avut și o propunere legislativă de modificare a acestor regiuni; sunt regiuni care adună județe care nu prea au legătură unele cu altele, nici din punct de vedere geografic, nici din punct de vedere istoric, nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere demografic; județe foarte industrializate și urbane, împreună cu județe mai puțin industrializate și rurale. E greu să obții ceea ce dorește Uniunea Europeană și cred că ar trebui să ne gândim cu toții, cu aceste fonduri europene, în sensul în care aceste fonduri europene sunt pentru coeziune, pentru ca discrepanțele dintre regiuni și județe să scadă. În România, în ultimii 15 ani, aceste discrepanțe, în loc să scadă, au crescut, și între regiuni și în interiorul regiunilor de dezvoltare, adică regiunile mai sărace și mai bogate.”- a explicat primarul orașului Sfântu Gheorghe.
Atelierul de lucru își propune nu să modifice regiunile de dezvoltare, ci să fie revizuit modul în care se alocă fondurile pentru acestea.
„Scopul nostru acum nu este să modificăm aceste regiuni de dezvoltare, cu toate că ar fi o soluție, dar e puțin probabil ca înainte de acest exercițiu financiar să reușim acest lucru. În acest moment, la nivelul Parlamentului European deja sunt cunoscute cifrele macro pe acest exercițiu financiar 2021- 2027, deci știm inclusiv care este suma care va reveni României și chiar în interiorul acestei sume, deja știm aproximativ care sunt sumele care vor merge la agricultură, care sunt sumele care vor merge pe infrastructura mare, dar acele fonduri care merg pentru dezvoltare regională și vorbim aici de aproximativ 20 de miliarde de euro încă nu sunt bătute în cuie, iar dorința noastră ar fi ca din această sumă de 20 de miliarde de euro, o sumă de aproximativ 7 miliarde de euro să fie alocată pentru acele județe care au avut de pierdut din această logică defectuoasă de formare a regiunilor de dezvoltare. Deci, practic, în fiecare regiune de dezvoltare să luăm acel județ, acele județe care au avut de pierdut din faptul că fac parte din regiunea de dezvoltare respectivă și să fie alocate sume separate pentru aceste județe, în funcție de necesitățile lor. Se află și județul Covasna în această situație. (…) Banii sunt alocați pe regiuni de dezvoltare în funcție de PIB-ul pe regiune. În regiunea Centru, PIB ul fiind destul de ridicat, datorită județelor Sibiu și Brașov, au venit mai puțini bani decât în regiunea Nord- Est, de exemplu, unde PIB-ul era mai mic pe cap de locuitor, dar mai apropiat de PIB-ul din Harghita- Covasna, de exemplu, dar ei au luat mai mulți bani, pentru că PIB-ul mediu a fost mai scăzut decât în Regiunea Centru.”- a explicat primarul Antal Árpád-András. Acesta a adus în atenție și faptul că, de altfel, la nivel național s-au atras foarte puține fonduri, pentru că axele de finanțare s-au deschis foarte târziu.„De atras, la nivel național s-a atras foarte puțin, pentru că axele s-au deschis foarte târziu. (…). Noi, acum, dorim să se regândească felul în care se împart aceste sume, în sensul în care aceste județe din fiecare regiune să primească prima dată sumele care îi revin, iar restul care rămâne să se împartă pe aceeași logică în care s-au împărțit și până acum.Noi, în acest moment, avem în jur de 30 de milioane de euro- proiecte câștigate pe acest exercițiu financiar, sau poate chiar peste, sume atrase avem foarte puține pentru că încă nu s-a dat drumul la licitații, dar asta nu este problema noastră, este o problemă națională. La nivel de municipii reședință de județ vorbim de peste un miliard de euro care sunt încă neatrași pentru că axele s-au deschis foarte târziu. Gândiți-vă că suntem la al șaselea an al exercițiului financiar, de fapt suntem aproape de sfârșitul celui de-al șaselea an din șapte, iar municipiile reședință de județ, din cauză că axele au fost deschise în 2019, nu aveau cum să atragă aceste fonduri (…).”- a precizat primarul municipiului Sfântu Gheorghe.În cadrul conferinței vor fi expuse, printre altele, aceste aspecte, dar vor fi aduse în atenție și modele de succes, în speranța că evenimentul va fi unul de bun augur nu doar pentru regiune, ci pentru România:„În Uniunea Europeană există modele de succes, mai ales în Polonia, și de aceea am și invitat un primar din Polonia să susțină o prezentare, dar vor fi reprezentanți ai Direcției din partea Comisiei Europene care se ocupă de dezvoltare regională, reprezentanți ai Ministerului de la București. Sper să facem un lucru bun pentru România (…). Este vorba despre o împărțire mult mai echitabilă și mai eficientă în următorul exercițiu financiar.”- a spus primarul Antal Árpád-András.
Ana Ciorici COSTACHE
