Partea spirituală rămâne dacă ştii să o preţuieşti şi să o depozitezi acolo unde trebuie
În acest an, sărbătoarea de Sântilie organizată în Voineştii Covasnei, de Asociaţia Cultural Creştină „Iustinian Teculescu”, a dat prilejul celor prezenţi să se bucure, pentru prima dată, de două zile (nu doar de una) de distracţie şi voie bună. Astfel, în cursul zilei de sâmbătă, localnicii care se pregăteau pentru nunta tradiţională de a doua zi au luat parte la făcutul de flori şi a păpuşii. Seara, spectatorii au urmărit un program artistic în cadrul căruia şi-au dat concursul formaţiile Youvenis Group, Rustic, Tziganski precum şi interpreta de muzică populară moldovenească Liliana Damian, dar s-au distrat şi la discoteca organizată în aer liber Şi, după cum ne spunea primarul oraşului Covasna, Thiesz Janos, distracţia la care a fost şi el prezent a ţinut până târziu în noapte, şi toată lumea s-a distrat de minune.
Sântilia în Valea Zânelor
Conform obiceiului din stăbuni, de sărbătoarea Sfântului Ilie tinerii oieri coboară de pe munte pentru a-şi alege neveste dintre fetele care îi aşteaptă, frumos îmbrăcate, cu busuioc la brâu. Aşa s-a petrecut şi ieri, la Covasna, unde, „naşii şi nuntaşii” s-au adunat în faţa bisericii ortodoxe „ Înălţarea Domnului” din Voineşti de unde au plecat însoţiţi de o ceată de tineri călare, către „casa miresei” din Valea Zânelor unde au fost întâmpinaţi, aşa cum se cuvine, de „ tatăl miresei”. Odată ce acesta şi-a dat acordul cu privire la căsătoria tinerilor, în Valea Zânelor s-au derulat, rând pe rând, toate obiceiurile străvechi legate de nunta românească: bărbieritul mirelui, conchiolitul miresei (prăgătitul cocului), hora miresei, descălţatul naşilor, Breaza pe paie aprinse. Nici în acest an nu a lipsit întrecerea la care participă cei mai puternici tineri din zonă- ridicarea bolovanului- dar şi trânta ciobănească. Pe lângă localnici şi oaspeţi din toată ţara care se află la tratament, în staţiune, la nunta de la Covasna au fost de faţă, aşa cum ne-a spus George Tabalai, reprezentantul Asociaţiei Cultural Creştine „Iustinian Teculescu” şi turişti din Israel, Germania şi Franţa. „ În timpul desfăşurării ceremoniei de nuntă le-am tradus, secvenţă cu secvenţă, ce înseamnă fiecare obicei- bărbieritul mirelui şi conchiolitul miresei, hora miresei sau ritualul de purificare când mirii dansează pe acele paie aprinse, desculţatul naşilor (care semnifică îndemânarea mirilor) şi Breaza. Le-am explicat şi luptele ciobăneşti, ridicarea bolovanului, dar le-am ţinut şi o lecţie de istorie cu lupta daco-romană prezentată de către reprezentanţii unei asociaţii de la Cluj, care au prezentat o luptă dintre un soldat roman şi un luptător dac, precum şi arsenalul din dotare. Oaspeţii străini au fost foarte încântaţi de cele văzute şi aflate” ne-a spus George Tabalai.
Costumul popular face parte din cultura şi din identitatea noastră
Toţi cei prezenţi au putut remarca, în acest an, frumuseţea costumelor populare în care au fost îmbrăcaţi toţi reprezentanţii de seamă ai Asociaţiei Cultural Creştine „Iustinian Teculescu”. Printre aceştia l-am remarcat şi pe Codrin Munteanu, secretar general al Ministerului Apărării Naţionale, fost prefect al judeţului Covasna. Sosit acasă de la Bucureşti, acesta ne-a spus: „Sunt bucuros şi fericit să particip, din nou, al această sărbătoare populară românească a oierilor voineşteni, cu atât mai mult cu cât fac parte dintr-o veche familie de oieri voineşteni, una dintre familiile care a dus faima tradiţiei oiereşti locale, generaţie după generaţie. Alături de actualii moacni (mai puţin eu) suntem foarte încântaţi de faptul că această sărbătoare are atâta popularitate, încât iată că vin oameni din toate colţurile ţării. Nedeia mocănească de la Covasna a crescut de la an la an, iar acest lucru ne arată că este nevoie de această sărbătoare, şi, totodată, că e nevoie să strângem cu toţii rândurile în jurul ideii de păstrare a identităţii româneşti, cu specificul voineştean pe care îl cunoaşteţi”.
Vorbindu-ne despre această iniţiativă de a purta costumul popular, pusă în practică în acest an, George Tabalai a menţionat: „ În acest an am hotârât ca toţi cei 20 de mambri din consiliul director al Asociaţiei „Iustinian Teculescu” să venim îmbrăcaţi în costum popular, pentru ca noi să dăm tonul la acest demers de a veni în întâmpinarea tradiţiilor. Suntem tineri şi suntem foarte determinaţi să purtăm straiele populare româneşti. Noi trebuie să fim continuatorii tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti de pe aceste meleguri, şi să le transmitem pe mai departe şi tineretului care, aşa cum aţi văzut aici, în curtea Nedeii, a fost alături de noi. Încet, încet avem speranţa că ei vor fi păstrătorii şi continuatorii acestor tradiţii care ne obligă să promovăm cultura şi mai ales identitatea românească. Costumul face parte din această cultură şi din identitatea noastră.”
Ilinca Alexandru- opincar tradiţional
Printre vânzătorii de produse tradiţionale româneşti, în Valea Zânelor l-am întâlnit pe Ilinca Alexandru ce avea un stand mai aparte… de opinci. Pe o măsuţă ce se afla în faţa dânsului erau expuse opinci peste care au trecut zeci şi sute de ani. „Toate sunt opinci de colecţie. Această opică are 140 de ani şi, de ce ne ducem în timp, vedem că modelul se simplifică. Cel care le producea, în vremurile de demult, nu prea era interesat de partea estetică, ci mai mult de partea practică a produsului, de eficienţa lui. Mai am o opincă din al doilea război mondial, din roată de motocicletă” ne-a spus Ilinca Alexandru, care, ca o curiozitate, a precizat că lanţul derapant ce este folosit pe timp de iarnă , în zilele noastre, de către conducătorii auto, mai întâi s-a pus la opinci (ne-a şi făcut o demonstraţie) şi apoi la maşini.
Sosit de la Sibiu, unde a participat la o expoziţie organizată la Muzeul Astra, opincarul din Râmnicu Vâlcea ne-a destăinuit că încă nu vânduse nimic, dar că nu acesta este scopul pentru care a venit la Covasna, la invitaţia organizatorilor care „ l-au găsit pe net”. „Chiar dacă nu am vânzare, eu vin să promovez aceste produse care sunt pe cale de dispariţie , şi, dacă dispar, dispare cultura şi istoria unei ţări. Banii se duc, dar partea spirituală rămâne dacă ştii să o preţuieşti şi să o depozitezi acolo unde trebuie. Artiştii din ziua de astăzi au opinci artizanale, comerciale, pe când eu duc mai departe tradiţia opincii dacice” ne-a spus cu vocea sa domoală, opincarul Ilinca Alexandru, din Râmnicu Vâlcea.
Petrecere mare în Voineştii Covasnei
Sute de spectatori au luat parte, în cursul zilei de ieri, la spectacolul de cântece şi dansuri populare pregătit de organizatori. Aceştia i-au ascultat cu încântare, dar au şi dansat în hore pe muzica şi pe dansurile interpretate de artiştii formaţiilor: „ Doina Crişului” din Brad, Hunedoara, împreună cu Ionel Coza, Ansamblul Folcloric „Ţara Vrancei” din Focşani, Grupul Folcloric „Ciobănaşul” din Tupilaţi, judeţul Neamţ, interpreta de muzică populară Adriana Ilie din Tg. Secuiesc, „ Cununa Carpaţilor” din Întorsura Buzăului, „ Brâuleţul” şi „ Brâul” din Sita Buzăului”, Izvoraşul” din Zăbala, „ Voineştenii” din Covasna şi Grupul Folcloric „Constantin Brâncuşi” din Sfântu Gheorghe. Parcă toată bucuria din sufletele celor prezenţi s-a stâns, ieri după amiază, în Valea Zânelor din Covasna, la Sântilia voineştenilor.
Această bucurie ne-a fost împărtăşită şi de doamna Maria Murgoci, director al Ansamblului profesionist „ Ţara Vrancei” din Focşani, care ne-a spus: „Suntem onoraţi că iată, pentru a doua oară suntem prezenţi aici la Sărbătoarea de Sântilie de la Covasna, unde am venit cu mare drag. Este o plăcere deosebită să vedem oameni din toate colţurile ţării care se bucură de sărbătoarea cântecului, a jocului şi a portului tradiţional. Am trecut munţii şi am venit din Ţara Vrancei să ne-aducem aminte de mocanii noştri dragi care poposeu aici, cu ani şi ani în urmă, şi se bucurau de sărbătoare. Iată că această sărbătoare a continuat până în zilele noastre şi va continua, cu siguranţă, pentru că noi nu trebuie să ne uităm niciodată rădăcinile, ci trebuie să ne iubim cultura tradiţională, pentru că ea reprezintă identitatea neamului românesc”.
Când te îmbraci în „ţoale de sărbătoare”, sufletul ţi se umple de bucurie
Prezent alături de localnici şi de turişti, pe parcursul celor două zile ale „ Nedeii mocăneşti”, primarul oraşului Covasna, Thiesz Janos, ne-a mărturisit bucuria sa, ca gospodar la staţiunii, faţă de reuşita acestei manifestări tradiţionale româneşti. „ Este extaordinar ce s-a realizat în acest an, până în prezent nu a mai fost aşa ceva. (…) Deşi unii au fost sceptici, pot să vă spun că în aceste două zile au fost atât de mulţi participanţi, aproape ca la Zilele Covasnei. (…)
În oraşul Covasna trăim români, maghiari şi alte naţionalităţi, şi este foarte important pentru toţi să ne respectăm şi să ne cinstim cultura şi tradiţiile, iar eu zic că după aceea nu va mai fi nicio problemă. În ceea ce priveşte organizarea Nedeii Mocăneşti din acest an, nu pot spune altceva decât că mă bucur că avem cu cine lucra, cu cine comunica. Pot spune că în fiecare an încercăm să mai punem o lopată peste ce am construit în anii anteriori, şi să creştem. (…) Pentru noi a fost o surpriză foarte mare să-i vedem pe membrii de vază ai Asociaţiei „ Iustinian Teculescu” îmbrăcaţi în costume populare. Nu trebuie să ne uităm niciodată costumele populare. Până la urmă acestea sunt frumoase, autentice, şi când te îmbraci în „ţoale de sărbătoare” sufletul ţi se umple de bucurie.
Maria Graur
