Proiectul Servicii Comunitare pentru Copii ar putea fi extins la nivel național iar costul pentru fiecare copil este de 100 de euro pe an, a declarat Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România, la o conferință de presă.
„În prezent ne uităm la pasul următor. Testele în județul Bacău vor continua până la finalul anului 2018, dar pentru noi pasul următor este să continuăm dialogul cu Guvernul și în particular cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a vedea cum Guvernul ar putea mobiliza fonduri europene pentru a replica modelul Bacău, așa cum îi spunem noi, în alte județe, 5 sau 6 sau 8 județe. De asemenea, noi sperăm că Norway Grants va continua să îl sprijine și va furniza finanțare pentru această multiplicare. În același timp, noi lucrăm cu Guvernul și Parlamentul pentru a dezvolta un pachet legislativ astfel încât tot ceea ce noi am testat, standarde, protocoale, noi instrumente, să devină parte a legislației secundare și bugetul statului ar trebui mobilizat pentru că pe termen lung numai bugetul de stat ar putea face ca pachetul de servicii să devină național”, a spus Sandie Blanchet.
Acesta a spus că din estimările de până acum a rezultat un cost de 100 de euro pentru fiecare copil anual.
UNICEF în România, împreună cu Guvernul României și parteneri, a lansat în anul 2014 proiectul pilot Incluziune socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunități — Servicii Comunitare pentru Copii cu finanțare prin Norway Grants și din resurse UNICEF. Premisa a fost legată de faptul că implementarea acestui pachet ce asigură intervenție timpurie poate să reducă pe termen scurt și mediu costurile din sectorul social.
Până în prezent costurile proiectului se ridică la 5,3 milioane de euro, din care 3,3 milioane de euro finanțare prin Norway Grants, care se termină în prezent, și restul prin UNICEF.
Proiectul model Servicii Comunitare pentru Copii include mai multe componente: Pachetul Minim de Servicii, Pachetul Educație Incluzivă de Calitate și campanii de informare, conștientizare și educare pentru copii și părinți deopotrivă.
În urma evaluării externe a proiectului pilot, 57 asistenți sociali, 36 asistenți medicali comunitari, șapte mediatori sanitari, 36 consilieri școlari, 27 mediatori școlari au identificat 19,000 de copii ca fiind vulnerabili și au livrat pro-activ servicii, 97% din copiii care nu fuseseră înregistrați în sistemul de asigurare medicală sunt acum înscriși pe lista unui medic de familie, iar 100% dintre copiii aflați în risc de separare de familie locuiesc în continuare alături de familiile lor.
Totodată, 45 școli și grădinițe au acum o mai mare capacitate de a oferi educație incluzivă de calitate unui număr de peste 22.000 elevi. 1.400 de cadre didactice și-au dezvoltat competențele în materie de disciplinare pozitivă a copilului, promovând astfel un mediu școlar prietenos, educația interculturală, prevenirea violenței și incluziunea copiilor cu nevoi educaționale speciale. 11.000 de copii au beneficiat de activități organizate în școli prin granturi, iar numărul celor aflați în risc de abandon școlar a scăzut cu 27%. De asemenea, 5.000 de părinți au beneficiat de cursuri de educație parentală și pentru sănătate.
„Ca și rezultate ale acestui proiect, eu aș spune că pe lângă copii care fac parte din grupurile vulnerabile care sunt aici în România, acest proiect a ajutat, pentru județul Bacău, copiii care ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Pentru că despre „children left behind” întotdeauna am vorbit și am căutat ca prin proiectele pe care le-am făcut, prin soluțiile pe care le-am adus să putem să ajungem la reunificarea familiei. Din cei 5400 de copii care au fost consiliați de către echipele comunitare aproape 30% dintre ei părinții plecați la muncă în străinătate. Fapt pentru care acest proiect a contribuit la un sprijin real pentru ei”, a spus ministrul Delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb.
AGERPRES
