TRADIŢII. Începând cu data de 1 septembrie s-a intrat în noul An bisericesc, urmând ca primul Mare Praznic să-i fie dedicat Maicii Domnului. Acest lucru se va petrece în ziua de opt “răpciune”, când atât credincioşii ortodocşi cât şi cei catolici vor cinsti cu evlavie Naşterea Fecioarei Maria. Sărbătoarea se numeşte în popor şi Sfânta Maria Mică.
Ilustrul personaj reprezintă cea mai îndrăgită divinitate feminină a Pantheonului românesc. De două mii de ani, până în zilele noastre, harul său protector a fost şi este invocat de viitoarele mame pentru uşurarea naşterii, de fetele mari spre a-şi găsi ursitul şi grăbirea căsătoriei, de cei bolnavi în speranţa însănătoşirii.
În această zi este dezlegare la peşte, astfel că persoanele ce respectă datinile străbune au ocazia să mănânce preparate specifice, adevărate delicatese culinare.
Pragul spre toamnă
În calendarul popular şi în bogata tradiţie românească, Sărbătoarea de mâine, 8 septembrie, marchează şi mai apăsat hotarul dintre vară şi toamnă, un prag abia anunţat de precedentul praznic religios, cel al Adormirii Maicii Domnului. Încă de atunci se putea auzi în lumea satului o vorbă de duh, cum că „A trecut Sântămaria, e vremea de lepădat şi… pălaria!”.
Se spune că după această dată rândunelele îşi iau zborul spre ţările calde, insectele şi târâtoarele încep pe rând să se ascundă în pământ, nopţile şi dimineţile devin tot mai reci. Se anticipează apropiatul Echinocţiu de toamnă, când ziua va fi egală cu noaptea, urmând ca anotimpul autumnal să-şi intre apoi pe deplin în drepturi şi din punct de vedere astronomic.
Acum este vremea târgurilor populare, a iarmaroacelor tradiţionale. Se dă startul bătutului nucilor (întrucât superstiţia zice că numai aşa pomii vor rodi şi anul următor), începe culesul viilor, al unor fructe şi plante medicinale. De asemenea, pornesc o serie de munci agricole specifice toamnei: semănatul grâului, secarei şi al orzului etc.
Sfinţii şi drepţii părinţi – Ioachim şi Ana
Părinţii Fecioarei Maria au fost Ioachim şi Ana, personalităţi respectate în lumea creştină, tatăl provenind din seminţia lui Iuda, un urmaş al regelui David, iar mama fiind o descendentă din familia preoţească a lui Aaron. Astfel s-a îndeplinit proorocia vremii, cum că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.
Pentru că ajunseseră la o etate înaintată şi nu aveau copii, cei doi soţi erau foarte mâhniţi, absenţa odraslelor în acele timpuri echivalând cu un blestem din partea lui Dumnezeu. Numai că Ioachim şi Ana nu au renunţat. Au postit şi s-au rugat mai abitir să devină părinţi. Ceea ce s-a şi întâmplat într-un târziu, când deveniseră oameni bătrâni – în al cincizecilea an de căsătorie !?
Îşi doreau aşa mult un urmaş, întrucât evreii fără copii nu aveau voie să aducă jertfe la Templu. Ca atare, Ioachim s-a retras în pustiu 40 de zile pentru a se ruga, în timp ce soţia sa, Ana, i-a promis lui Dumnezeu ca dacă îi va avea un fiu, îl va da să slujească în Biserică.
În cele din urmă minunea avea să se săvârşească, Arhanghelului Gavriil revenindu-i cinstea să le transmită viitorilor sfinţi şi drepţi părinţi minunata veste. El le-a spus fiecăruia pe rând că rugăciunile fierbinţi au fost apreciate de Dumnezeu, primind binecuvantarea Sa.
Mai multe zile de pomenire
Aureolată drept fiinţa cea mai îndrăgită din calendarul religios, având în tradiţia populară rolul de mijlocitoare între închinători şi Dumnezeu, Maica Domnului are la ortodocşi nu mai puţin de …nouă zile de pomenire, pe care le vom prezenta în ordinea lor cronologică.
Aşadar, în 8 septembrie este Naşterea, eveniment evocat pe larg în materialul de faţă. Urmează pe 1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului, în 21 noiembrie – Intrarea în biserică a Maicii Domnului, pe 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sf. Ana, apoi în 26 decembrie – Soborul Maicii Domnului, în 25 martie – Buna Vestire, pe 2 iulie – Asezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne. După cum am relatat pe larg recent, în 15 august s-a venerat Adormirea Maicii Domnului, iar în 31 august a avut loc Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului.
Obiceiuri specifice
În calendarul arhaic această zi marchează o seamă de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii, dintre care unele încă se mai respectă în anumite sate româneşti. Câteva dintre ele ne-au fost relatate chiar de o… sărbătorită, d-na Maria Neagovici, din Vâlcele, care aşa le-a apucat de la părinţii şi bunicii domniei sale.
Fiind Sărbătoare religioasă importantă nu se fac treburi gospodăreşti, precum spălatul rufelor, a geamurilor, în general, curăţenia casei. Totodată, azi nu e recomandat cusutul, călcatul, dărăcitul, dacă nu vrei să atragi răul asupra ta şi a familiei!
Femeile care doresc să aibă copii trebuie să meargă la Slujba din biserică, să se închine la icoana Maicii Domnului, rugându-se smerit pentru fertilitate precum au făcut Sfinţii părinţii Ioachim şi Ana. După ce ies de la biserică credincioşii pot da de pomană sărmanilor, de sufletul morţilor, struguri şi prune.
Dealtminteri, şi de Sărbătoarea Sfintei Marii Mici, ca şi cu alte prilejuri de acest fel, ar trebui ca în locuinţa oricărui român să ardă o candelă la icoană. Se crede că acea casă va fi protejată împotriva necazurilor de orice fel, iar Maica Domnului va aduce pace, înţelegere şi zile bune.
Peste două milioane de români îşi vor aniversa onomastica
Din nou aveam de-a face cu o zi în care foarte mulţi conaţionali îşi vor serba onomastica. Se pare că ar fi vorba de peste două milioane de români, majoritatea fiind de sex feminin, cum este şi normal. Cele mai multe prenume sunt Maria, urmate de Mariana şi Mărioara. Dar sunt şi circa de 350.000 de bărbaţi cu nume derivate, majoritatea purtând prenumele de Marian sau Marin.
…Şi aşa cum am procedat de fiecare dată în asemenea ocazii deosebite, le adresăm urarea de “La Mulţi Ani!” tuturor sărbătoriţilor!
Horia C. Deliu