În 8 noiembrie, la dată fixă, credincioşii îi sărbătoresc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, două personaje biblice cunoscute şi venerate. Mai cu seamă că sunt multe persoane care poartă aceste frumoase apelative sau derivate ale lor.
Arhanghelii reprezintă conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii ca simbol al biruinţei asupra răului. Mai mult decât atât, ei sunt călăuzele sufletelor celor adormiţi în drumul spre Rai.
Există şapte asemenea sfinţi în postura de căpetenii ale puterilor cereşti, cei mai cunoscuţi fiind însă Mihail şi Gavriil.
Semnificaţiile celor două nume
Semnificaţia numelui Mihail corespunde expresiei ebraice „Cine este egalul lui Dumnezeu?”. Sf. Arhanghel Mihail este reprezentat iconografic ca un personaj semeţ, care într-o mână ţine lancea cu care îl străpunge pe Satan, iar în cealalta poartă o stâlpare verde de finic. În vârful lancei se găsesc o panglică de in şi semnul Crucii. Sfântul amintit este considerat păzitor al Credinţei şi un luptător împotriva ereziilor.
Arhanghelul Mihail se spune că poartă cheile Raiului, veghind mereu la căpătâiul celor suferinzi. Dacă stă aşezat în partea dreaptă a omului grav bolnav, acela nu se va mai face bine şi îşi va da în curând obştescul sfârşit.
Se crede că în stânga muribundului s-ar afla la pândă diavolul, gata să-i răpească sufletul, de aceea Arhanghelul face totul să împiedice acest lucru.
Dacă suferindul are zile de la Dumnezeu şi îi este dat să mai trăiască, atunci Arhangheul Mihail îl veghează stând la picioarele lui.
Referindu-ne şi la celălalt personaj sărbătorit pe 8 noiembrie, anume Arhanghelul Gavriil, trebuie ştiut că numele său însemnă „Omul lui Dumnezeu”. El este vestitorul unor sfinte şi minunate taine, apărând în icoane ţinând în mâna dreaptă o candelă aprinsă, iar în stânga o oglindă cu rama de culoare verde.
Sf. Gavriil a fost trimis de Dumnezeu să ducă soţilor Ioachim şi Ana vestea minunată şi neaşteptată a zămislirii fiicei lor, Maria (viitoarea Maică a Domnului), iar mai târziu, peste ani au încunoştinţat-o pe Fecioara Maria în privinţa întrupării Domnului Iisus.
Foarte mulţi sărbătoriţi
Potrivit evidenţelor oficiale, aproape un milion şi jumătate de români îşi serbează în fiecare an, pe 8 Brumar (conform vehiului calendar popular), Ziua onomastică. Ca atare, tuturor celor ce poartă prenumele de Mihai şi Gavril, cu variantele cunoscute pentru ambele sexe, ţinem încă de la începutul articolului să le adresăm calde felicitări.
Majoritatea dintre sărbătoriţi – peste 720.000 – sunt bărbaţi. Cei mai mulţi se numesc Mihai (360.900), Gabriel (237.500), Mihail (54.160), Mihăiţă (27.200) şi Gavril (22.100). Totodată, se sărbătoresc şi cei cu prenumele Gavrilă, Mihnea, Gabi, Mihalache, Mişu.
Cele mai frecvente prenume ale femeilor sărbătorite în această zi sunt Mihaela (351.150), Gabriela (218.850) şi Gabi (35.189)
Vechea bisericuţă din lemn de la Zagon (monument istoric) are Hramul Sf. Mihail şi Gavriil
Dorim în cele ce urmează să ne referim la o frumoasă tradiţie împământenită în anii din urmă de părintele ortodox Nicolae Hagiu, din comuna Zagon. În centrul aşezării se află un Monument istoric, o mica biserică din lemn, veche de peste două secole, ce are Hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi acolo doar o dată în an, pe 8 noiembrie se mai oficiază. Ca atare, sâmbătă – dimineaţă în acest mic lăcaş de cult va avea loc o ceremonie specială, cu mulţi invitaţi, alături de credincioşii ortodocşi ai locului, fiindcă se împlinesc 200 de ani de la săvârşirea primei slujbe în acest arhaic aşezământ de închinăciune.
Să precizăm pe răbojul rubricii „Tradiţii” ( ce apare încontinuu de cinci ani, încă de la înfiinţarea cotidianului „Mesagerul de Covasna”), că prima biserică ortodoxă atestată pe aceste locuri a fost ridicată în perimetrul numit pe vremuri „Satul românilor”. Ei bine, ca un atestat peste timp, evidenţiem faptul că pe clopotul rămas de atunci drept mărturie există o inscripţie datând din anul… 1468.
Mulţi dintre sătenii din Zagon, unii chiar şi din satul aparţinător, Păpăuţi, vin şi se reculeg (doar o dată în an, pe 8 noiembrie, cum spuneam mai înainte) în această vechea biserică-monument, cinstind astfel numele celor doi sfinţi patroni. Celelalte slujbe au loc în impunătoarea biserică aflată peste drum, inaugurată cu câţiva ani în urmă în prezenţa părintelui arhiepiscop Ioan, ierarhul care conduce cu atâta har şi înţelepciune Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei.
Ocrotitori ai celor mulţi
După cum ne spunea pr. Nicolae Hagiu, fiu al meleagurilor covăsnene şi un bun cunoscător al tradiţiei populare româneşti, Arhanghelii Mihail şi Gavriil sunt consideraţi patroni ai caselor şi gospodăriilor, iar în reprezentările iconografice cei doi sunt zugrăviţi ca având aripi şi ţinând săbii în mână.
E cunoscut faptul că Arhanghelul Gavriil a anunţat-o pe fecioara Maria de întruparea lui Iisus, fiind perceput în folclor ca un înger ce aduce bucurie, fiind un vestitor al minunilor. Este socotit, de asemenea, un ocrotitor al pruncilor, dar şi al mamelor, în unele icoane fiind înfăţisat ţinând în mână o călimar[ şi o pană, simbol al rolului său de mesager.
Celălalt personaj mitic, Arhanghelul Mihail, e investit cu puterea de a lupta împotriva forţelor malefice.
Datini şi superstiţii
După cum credincioşii cunosc, Arhanghelii Mihail şi Gavriil sunt conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai. Se spune în popor că ei vestesc tainele lui Dumnezeu şi îi protejează pe oameni de rele, veghiind în permanenţă la bine lor.
Ziua de 8 Brumar era socotită pe vremuri, de oamenii de la ţară, potrivit calendarului popular, un hotar dintre sezonul autumnal şi cel hibernal. Se credea că cei doi sfinţi au grijă să nu lase iarna să dea buzna dintr-o dată cu frig şi omăt peste meleaguri, luând lumea pe nepregătite.
De altfel, aceasta zi era numită de săteni şi „Toamna Arhanghelilor”, deoarece de multe ori vremea fiind blândă, constituia un fel de „la revedere” al zilelor frumoase, dar şi un preambul către anotimpul rece.
În sâmbăta anterioară zilei Arhanghelilor Mihail si Gavriil s-au ţinut slujbe de pomenire a morţilor, creştinii au dat de pomană colaci, fructe, colivă de sufletul celor răposaţi. Sunt ofrande numite pe alocuri şi „Moşii de Arhangheli” , iar in biserici s-au aprins lumânări atât pentru morţi, cât şi pentru vii.
Plocoane pentru naşi
Cu prilejul acestei Sărbători religioase, tradiţia românească a impus obiceiul ca finii să-și viziteze naşii, ducându-le daruri simbolice constând în colaci, întrucât la cununie lumânările ţinute de noii lor părinţi spirituali reprezintă simboluri ale celor doi Arhangheli – Mihail si Gavriil.
Obiceiul pământului impune gospodinelor să nu se îndeletnicească într-o asemenea zi importantă cu treburi casnice, precum dereticatul prin casă ori spălatul rufelor, întrucât au răgaz pentru ele în celelalte zile. Femeile care nu respectă această datină se zice că vor fi hărazite să aibă parte de chinuri la ceasul când îşi vor da duhul.
În zonele de munte, cum ar fi în zona Voineşti, am întâlnit săteni, crescători de anímele din tată în fiu – precum badea Ion Banciu – care ne-a povestit că cei doi sfinţii sunt consideraţi ocrotitori ai turmelor de mioare, ca şi a dobitoacelor din bătătură, aşa că Arhanghelilor li se arată respectul cuvenit.
ooo
…În încheiere să urăm încă o dată un sincer „La Mulţi Ani”, cu bucurii şi sănătate numeroşilor sărbătoriţi ce sămbătă vor prăznui după datină!
Horia C. Deliu
