Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei 

Potrivit rânduielilor Bisericii Ortodoxe Române, sâmbătă 12 ianuarie a.c., la Centrul Eparhial din Miercurea-Ciuc, a avut loc şedinţa de lucru a Adunării Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, lucrările forumului bisericesc fiind conduse de Înalt Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan. După oficierea Te-Deumului şi păstrarea unui moment de reculegere în memoria Înalt Preasfinţitului Epifanie Norocel, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, mutat recent la Domnul, au fost prezentat rapoartele de activitate pe anul 2012 în domeniile pastoral-misionar, cultural, economic şi social şi au avut loc dezbateri pe marginea acestora.

Într-un an bântuit de criza economică şi de numeroase frământări politice, Biserica Ortodoxă Română a reprezentat un factor de stabilitate, solidaritate şi speranţă pentru poporul român. În acest context, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, în cel de-al 18-lea an al fiinţării sale, păstorită cu har şi vrednicie de Înalt Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan, a constituit acelaşi stâlp puternic al păstrării şi afirmării credinţei strămoşeşti şi al identităţii româneşti, în spaţiul multietnic şi pluriconfesional din sud-estul Transilvaniei. Îndeplinindu-şi rânduielile îndătinate, Eparhia a fost, în acelaşi timp, „puntea” de legătură a românilor ortodocşi din Arcul Intracarpatic cu ţara şi cu lumea, fapt ilustrat elocvent de bogata agendă pastorală a Înalt Preasfinţiei Sale Ioan Selejan, de prezenţa Sa în comunităţile parohiale din eparhie şi în viaţa publică locală, regională, naţională şi internaţională.

Din materialele prezentate în cadrul adunării a rezultat că, şi în anul 2012 a fost continuată pastoraţia specifică Vlădicului Ioan, caracterizată printr-o mare iubire şi dăruire pentru credincioşii săi, dar şi prin dinamism, pragmatism şi prin implicare activă în viaţa parohiilor, prin sprijinul efectiv acordat în rezolvarea a numeroase şi complexe aspecte punctuale, din întreg spectrul problemelor cu care s-au confruntat comunităţile locale. Au continuat întâlnirile IPS Ioan cu înalţi demnitari ai statului român – preşedinte, prim-ministru, miniştri, parlamentari, reprezentanţi ai mediului academic şi ai societăţii civile, oameni de cultură şi credincioşi din toate categoriile sociale şi din întreg spaţiul românesc. Agenda Sfinţiei Sale a cuprins şi întâlnirea cu generali ai NATO, participarea la conferinţa internaţională de la Sarajevo cu tema „Religii şi culturi în dialog”, vizita canonică la credincioşii ortodocşi români din Italia şi multe altele, ocazii în care au fost discutate marile provocări cu care se confruntă azi omenirea. Vladica Ioan a participat la lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi la cel al Mitropoliei Ardealului, la liturghiile arhiereşti de la Catedrala patriarhală din Bucureşti, Mânăstirea Sâmbăta de Sus, Mânăstirea Bârsana, Catedrala ortodoxă din Deva, dar şi la târnosirea bisericii din satul natal Pietrani, judeţul Bihor, unde i-a fost decernat titlul de cetăţean de onoare al comunei, în semn de recunoştinţă pentru sprijinul acordat efectuării lucrărilor de reparaţii a lăcaşului de rugăciune la altarul căruia s-au rugat moşii şi strămoşii Săi.

Pe parcursul anului 2012, IPS Ioan a participat la ceremoniile de binecuvântare a militarilor din garnizoanele locale, la plecarea şi la întoarcerea acestora din misiunile executate în Afganistat, la festivităţile organizate cu prilejul Zilei Eroilor, Zilei Pompierilor, Zilei Naţionale, precum şi la slujbele de sfinţire a bustului Sfântului Ierarh Andrei Şaguna ridicat în incinta şcolii din Topliţa, care îi poartă numele şi a monumentului locotenentului-erou Emil Rebreanu înălţat în localitatea Ghimeş Palanca din judeţul Bacău.

Agenda IPS Ioan din anul 2012 a cuprins vizite pastorale în toate cele peste 100 de parohii ale eparhiei, participarea la liturghiile arhiereşti oficiate cu ocazia hramurilor bisericilor din cadrul aşezămintelor monahale şi din alte numeroase parohii şi a târnosirii bisericilor la terminarea lucrărilor de construcţie, renovare sau de pictură (biserica Sfinţii Apostoli Petru, Pavel şi Andrei din Miercurea-Ciuc, biserica nouă din Araci, paraclisul Mânăstirii Valea Mare, biserica Mânăstirii Sita Buzăului, biserica de lemn de la Covasna, bisericile monument istoric din Dobârlău şi Întorsura Buzăului). Cu aceste ocazii au fost acordate distincţii onorifice preoţilor parohi care au contribuit la finalizarea lucrărilor respective şi s-au remarcat printr-o activitate deosebită pe plan pastoral şi gospodăresc.

Activitatea culturală a Eparhiei s-a desfăşurat prin cele două centre, respectiv Centrul Cultural „Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc şi Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sf. Gheorghe, instituţii de spiritualitate ortodoxă şi cultură românească, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, care funcţionează cu binecuvântarea, implicarea nemijlocită şi sprijinul I.P.S. Ioan Selejan. Continuând proiectele şi manifestările, devenite tradiţionale, şi organizând altele noi, împreună cu partenerii lor, în cursul anului 2012, au fost organizate manifestări ştiinţifice, culturale cu participare naţională şi internaţională (sesiuni ştiinţifice, simpozioane, mese rotunde, colocvii, reuniuni, dezbateri, expoziţii documentare etc.). Au fost menţionate şi participările la numeroase manifestări culturale şi ştiinţifice din ţară şi străinătate, aşa cum a fost conferinţa cu tema „Spiritualitatea ortodoxă românească din secolul XX” susţinută în California (S.U.A.) de pr. dr. Ciprian Staicu, dezbaterile catehetice, concursul „Copilul învaţă iubirea lui Hristos”, „Marşul pentru Viaţă” şi Campania Pro Vita – „Protejează viaţa”, întâlnirile cu profesorii de religie, donaţiile de cărţi, participarea la olimpiada tinerilor meşteşugari şi activitatea deosebită desfăşurată de membrii Centrului de pictură „Românaşul” din Miercurea-Ciuc, colaborarea cu Radio şi TV „Trinitas” şi altele.

La editurile Grai Românesc şi Eurocarpatica în anul 2012 au apărut 10 volume, dintre care menţionăm: Biserici, şcoli, comunităţi rurale româneşti din Covasna şi Harghita (1850-1918), de Nicoleta Ploşnea; Genealogia familiei Colan, coordonator Ioan Lăcătuşu; Ghid practic ortodox al tânărului contemporan, coordonator pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu; Angvstia 16/2012, Istorie-Sociologie, anuarul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, redactor responsabil Ioan Lăcătuşu, secretar de redacţie, Erich-Mihail Broanăr; Buletinul Ligii cultural-creştine “Andrei Şaguna”, nr. 5/2012 ş.a. La acestea se adaugă traducerea din limba greacă, de către pr. dr. Ciprian Staicu, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a volumului Sfântul Luca al Crimeii. Minuni contemporane, de Arhimandrit Nectarie Antopulos, carte apărută la Editura Sofia, din Bucureşti, cu binecuvântarea IPS Ioan Selejan.

Activitatea social-filantropică din cadrul Eparhiei a constituit o mişcare deosebită în multe parohii, prioritare fiind proiecte şi programe sociale precum: Ajutor social de urgenţă (de care au beneficiat 400 de persoane), Aproape de semeni (în cadrul căruia a fost asigurată o masă de prânz unor persoane nevoiaşe), acţiunile caritabile Bucuria Crăciunului şi Solidaritatea creştină, Din suflet pentru suflet, proiectul Prevenirea abandonului şcolar (de care au beneficiat 420 de elevi). În oraşul Bălan a fost dat în folosinţă un Centru de zi pentru ajutorarea copiilor a căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Cu sprijinul Vlădicului Ioan a fost construită o casă pentru o familie cu şapte copii din Topliţa, au fost donate 12 computere pentru elevii săraci şi a continuat ajutorarea funcţionării grădiniţei şi şcolii în limba română din Imper.

S-au extins acţiunile de voluntariat, în mai multe parohii, au fost ajutate comunităţile de romi de la Miercurea-Ciuc, Topliţa, Hetea, Hăghig şi deţinuţii de la Penitenciarul din Miercurea-Ciuc. A fost evidenţiată activitatea Asociaţiei Sf. Justina de la Mânăstirea Mărcuş care se ocupă de creşterea şi educarea a 10 copii orfani şi Reuniunea Femeilor Ortodoxe de la Parohia Întorsura Buzăului, asociaţie care a obţinut rezultate deosebite pe linie socială şi culturală.

Printr-o bună chivernisire a fondurilor proprii şi a celor provenite din donaţii şi sponsorizări, cu spiritul gospodăresc devenit proverbial al Vlădicului Ioan, în cursul anului 2012, au fost efectuate lucrări de reparaţii la 58 de biserici şi 38 case parohiale, lucrări de construcţii la două noi biserici din Sf. Gheorghe şi Întorsura Buzăului, trei case parohiale, trei capele mortuare, o casă prăznicar şi la anexele gospodăreşti de la complexele monahale, un modern atelier de pictură la Mănăstirea Izvorul Mureşului, lucrări de pictură la bisericile de la Mânăstirea Valea Mare şi din parohiile Întorsura Buzăului, Araci, Acriş, Borsec, Ciumernic, Corbu I, Imper, Sărmaş, Văgani şi la Centrul Eparhial. De remarcat faptul că, în cursul anului 2012, de la credincioşii din cea mai mică Eparhie ortodoxă din cadrul Patriarhiei Române au fost colectată suma de 1,2 miliarde lei vechi pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti.

În anul 2013, se mai află în construcţie doar o singură biserică, la Sf. Gheorghe, urmând să continue demersurile pentru începerea lucrărilor de restaurare a bisericii monument istoric „Sf. Nicolae” de la Breţcu, pentru construirea unei noi biserici la Barcani şi pentru modernizarea drumurilor de acces la mânăstirile Sita Buzăului şi Valea Mare.

Aceste „investiţii strategice” au menirea de a vindeca rănile adânci care au persistat de zeci de ani, în comunităţile parohiale ortodoxe din cele două judeţe, şi să asigure condiţiile necesare păstrării credinţe strămoşeşti, inclusiv în parohiile cu un număr mic de credincioşi, parohii a căror număr, potrivit datelor recensământului populaţiei din anul 2011, a scăzut îngrijorător, atât în judeţul Covasna cât şi în judeţul Harghita.

În legătură cu unele discuţii care au loc în mass-media referitoare la relaţia dintre Biserica Ortodoxă şi statul român, IPS Ioan a ţinut să facă următoarea precizare: la sfârşitul anului 2012, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei nu are nicio datorie faţă de stat, dimpotrivă, în cursul anului, Eparhia a virat la bugetul statului 12 miliarde lei vechi, reprezentând impozite şi taxe şi două miliarde TVA.

Materialele prezentate în cadrul Adunării Eparhiale, propunerile făcute şi măsurile ce urmează a fi intreprinse în perspectiva împlinirii, în anul 2014, a două decenii de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei vor fi prezentate pe larg în revista „Grai Românesc”, foaie de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei şi Harghitei şi în presa laică locală şi naţională.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail