13 noiembrie 1955 este data trecerii la cele veşnice a lui ROMULUS CIOFLEC (n. 1882), scriitor emblematic din Ardealul interbelic, cu o bogată activitate în toate provinciile româneşti.
Romulus Cioflec (1 aprilie 1882-13 noiembrie 1955) a fost toată viaţa profesor, dar a avut, aşa cum a mărturisit în anul 1929, „pe lângă meseria de profesor, şi îndeletnicirea lăturalnică şi fără pretenţii a scrisului”. Mai întâi, Romulus Cioflec scrie şi tipăreşte în publicaţiile vremii schiţe, povestiri şi nuvele, apoi romane, în general cu tematică rurală, încadrându-se prin aceasta în tradiţia scriitorilor ardeleni: Ioan Slavici (1848-1925), Liviu Rebreanu (1885-1944), Ion Agârbiceanu (1882-1963), Pavel Dan (1907-1937). Scriitorul Romulus Cioflec a debutat editorial în anul 1907 cu volumul de schițe și nuvele Doamne, ajută-ne! În anul 1914, este admis în Societatea Scriitorilor Români, echivalentă, astăzi, cu Uniunea Scriitorilor. În anii următori a tipărit volumele de nuvele şi povestiri: Lacrimi călătoare (1920), Români din Secuime (1942); în anul 1937, publică romanul Vârtejul, care în anul următor, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, este premiat de Academia Română cu Premiul „Ion Heliade Rădulescu”. În 1943, publică romanul Pe urmele destinului. O goană în jur de sine însuși, la Editura „Remus Cioflec”.
După anul 1955, anul morții scriitorului Romulus Cioflec (n. 1882, Araci, jud. Covasna), au apărut postum, în anul 1957, romanul Boierul și, în 1970, volumul de nuvele și schițe Trei aldămașe, ce aștepta de mult să fie tipărit, pregătit fiind chiar de autor. Mai târziu, una dintre fiice, Gabriela Corodeanu, îi editează un alt roman rămas în manuscris Jertfă pentru lumină.
Între anii 1955 – 1990, scriitorul Romulus Cioflec a fost cunoscut în mediul literar românesc prin romanele reeditate de criticul și istoricul literar Mircea Braga – Vârtejul, Pe urmele destinului și Boierul, prin traducerea în limba maghiară a romanului Vârtejul – Örvényben, realizată de prof.univ. Dávid Gyula, prin reeditarea volumului Cutreierând Spania, sub îngrijirea lui Nicolae Jula.
În toată perioada comunistă nu s-au putut citi unele opere ale scriitorului precum Pe urmele Basarabiei … note și impresii din revoluția rusească, ediție ce are pe copertă o frumoasă hartă a României Mari, ori volumul Sub soarele polar. Impresii și peripeții din voiajul unor salvați de la naufragiu de spărgătorul Krasin.
După anul 1990, apar elemente surprinzătoare legate de activitatea și opera scriitorului Romulus Cioflec. Referitor la activitate, în perioada comunistă nu s-a amintit nimic despre cei aproape zece ani (1917-1926) petrecuți în Chișinău și despre aportul lui Romulus Cioflec în plan cultural și pedagogic. Informații despre perioada basarabeană se pot afla din studiile noastre publicate după anul 2006, anul efectuării cercetărilor la Chișinău. Interesant este faptul că scriitorul se numește „propovăduitor al Basarabiei” în Prologul romanului Jertfă pentru lumină (publicat postum, în 2014, de fiica scriitorului Gabriela Corodeanu). Basarabenii, mai curajoși, au republicat imediat după 1990, volumul Pe urmele Basarabiei .
Scriitorului Romulus Cioflec i-a plăcut mult să călătorească și să scrie despre călătoriile sale, dovedind a fi un memorialist cu har. A debutat în Gazeta Transilvaniei din Brașov, în 1904, cu schița Călin şi rămâne consecvent revistei brașovene. Astfel, în aceeași revistă, publică primele consemnări ale călătoriilor sale, în calitate de corespondent al publicației, în 1907 și, respectiv, 1908, Note de călătorie – Constanța și De la Călugăreni la Rusciuc. Ambele corespondențe apar în rubrica permanentă Foiletonul Gazetei Transilvania, ceea ce nu este puțin lucru ca un tânăr să aibă o rubrică într-o publicație de prestigiu și cu o vechime considerabilă, cum era Gazeta Transilvaniei. Însemnările de călătorie apărute în diverse publicaţii, în primul sfert de veac XX, au apărut de curând în volumul intitulat sugestiv: Însemnări de călătorie, de prin reviste adunate.
Însemnările de călătorie publicate de Romulus Cioflec în diverse reviste de la începutul secolului XX anunță cele trei memoriale de călătorie ale scriitorului Romulus Cioflec publicate în timpul vieţii. Astfel, cu toate că este cunoscut îndeobşte ca romancier şi ca autor de nuvele şi povestiri, Romulus Cioflec este un veritabil memorialist. Cele mai interesante şi mai palpitante călătorii au fost transpuse pe hârtie, devenind valoroase volume memorialistice. Primul, Pe urmele Basarabiei …note şi impresii din revoluţia rusească, apărut în 1928, după ce cu zece ani în urmă fusese în Petrogradul revoluţionar, apoi în Basarabia, la Chişinău, unde a rămas mai mult timp. Al doilea volum, Cutreierând Spania. Impresii de călătorie (1929), a fost scris în urma călătoriei efectuate în Spania, în vara anului 1927, unde participă la cursurile de vară ale Centrului de Studii Istorice din Madrid, conduse de Menendez Pidal. Al treilea volum, cel mai palpitant, Sub soarele polar. Impresii şi peripeţii din voiajul unor salvaţi de la naufragiu de spărgătorul Krasin, apare în 1930, după ce călătorise, într-adevăr, cu un an înainte, în regiunile scandinave, dincolo de Cercul Polar, împreună cu soţia, pe nava de pasageri Monte Cervantes a unei companii de navigaţie din Hamburg, trăind o adevărată aventură.
La volumele enunţate mai sus, adăugăm piesele de teatru publicate postum Moarte cu bocluc, Cupa domeniilor, Răspântia şi comedia aflată în manuscris Răfuiala.
Ca o recunoaştere a contribuţiei scriitorului Romulus Cioflec la dezvoltarea literaturii române, în anul 1998, a fost inaugurată Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci, în cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe care editează şi publicaţia semestrială de literatură Caietele de la Araci. Atât muzeul din Araci, cât şi revista au ca obiectiv principal restituirea, revalorificarea, promovarea operei şi activităţii scriitorului Romulus Cioflec.
Citindu-i cărțile, constați că lumea operei lui Romulus Cioflec reprezintă una în care cititorul este primit cu căldură și cu dragoste. Cu dragoste de om și de țară. Pretutindeni unde se afla, în torida Spanie, ori în acel înghețat Pol, Romulus Cioflec se gândea la meleagurile natale, realizând corelații cu oameni, cu peisaje, cu diferite întâmplări, evocându-le. Niciodată acestea nu sunt acuzatoare, ci doar, uneori, umbrite de ironie. Explicația? Dragostea. Dragostea este pretutindeni prezentă în filele cărților lui Romulus Cioflec. Este sentimentul care pare să-l lege pe autor de cititor. Este sentimentul care luminează și înfrumusețează sufletul cititorului.
https://www.facebook.com/luminita.cornea.9
Foto: Chişinău, 1917; redactori şi colaboratori ai gazetei „Cuvânt moldovenesc”: de la stânga, pe scaune: pr. Andrei Murafa, George Tofan, pr. Dionisie Erhan, Onisifor Ghibu, Elena Alistar; în picioare: (?), ROMULUS CIOFLEC, Antonia Gavriliţă (prima soţie a lui Romulus Cioflec), (?), Ernest Rabener, Ovid Ţopa.
