Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Serbia şi Bulgaria au atras atenţia, joi, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, că situaţia cu care se confruntă este una deosebit de gravă, fiind supuşi unui proces continuu şi agresiv de asimilare, iar fără sprijinul statului român nu îşi vor mai putea păstra identitatea naţională.
Una dintre situaţiile cele mai dramatice se înregistrează în Timoc, Serbia de Răsărit, unde cei aproximativ 300.000 de români nu beneficiază de niciun fel de drepturi fundamentale, nu au şcoală şi mass-media în limba română, au dificultăţi în a-şi construi biserici, iar tinerii ajung să nu mai vorbească limba română.
Preşedintele Partidului Neamului Românesc din Timocul sârbesc, Predrag Balaşevici, a declarat că este nevoie de un sprijin concret şi consistent din partea Ţării Mamă, în condiţiile în care statul sârb nu finanţează deloc activităţile culturale ale românilor.
„Comunitatea românilor din Timoc, în Serbia de Răsărit, se găseşte într-o situaţie foarte gravă. Suntem minoritatea care nu are limba română în şcoală, avem mari probleme cu construirea bisericilor în Timoc, nu avem mass-media în limba română şi statul sârb nu finanţează activităţile culturale ale românilor din Serbia de răsărit. La ora actuală, în Serbia suntem singura minoritate care nu avem drepturi elementare. În acest sens, aşteptăm un ajutor mai concret din partea României, a instituţiilor româneşti care se ocupă de problematica românilor de pretutindeni. (…) Noi, fără un sprijin politic din partea României, în dialogul direct cu Belgradul, unde aşteptăm nişte rezultate concrete, noi singuri nu putem să ne descurcăm. Este foarte, foarte greu să ne menţinem limba română, ne vom pierde pentru că tinerii pleacă din sate, se duc în oraşe, se duc în afara Serbiei, intră pe Internet, ei vor să înveţe o limbă pe care pot să o folosească, nu doar acasă, în familie, dar şi în afara familiei, a ţării. Deci, limba română în şcoală şi prin asta putem să aşteptăm nişte rezultate, dar singuri nu vom avea astfel de rezultate”, a afirmat Predrag Balaşevici.
La rândul său, preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Daniel Magdu, a vorbit despre situaţia comunităţii româneşti din Voivodina, recunoscută de statul sârb, dar care numără doar 30.000 de membri şi care se confruntă, la rândul său, cu serioase probleme identitare, existând riscul să dispară fizic în următorii 30 ani.
„Românii din Voivodina se confruntă cu scăderea numărului de elevi care frecventează şcoli în limba română. Pe lângă faptul că biologic dispărem, dispărem şi etnic din cauză că nu există o strategie sustenabilă şi coerentă a statului român faţă de românii din Voivodina. Avem nevoie de presă liberă şi necenzurată, încă nu este rezolvată problema retrocedării bunurilor colective ale comunităţii româneşti din Serbia, confiscate după al doilea război mondial”, a spus Daniel Magdu.
Acesta a reclamat faptul că nu există acţiuni şi strategii sustenabile din partea statului român pentru românii din afara graniţelor şi că, în ciuda faptului că s-a înfiinţat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, bugetul a rămas la nivelul celui alocat fostului Departament pentru românii de pretutindeni, iar sistemul de finanţare a proiectelor este unul foarte greoi.
Reprezentanţii românilor din Serbia au apreciat, însă, colaborarea cu Institutul Cultural Român şi cu Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, dar au ţinut să puncteze faptul că acestea au bugete mici şi pot finanţa mici proiecte culturale.
În context, reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, care a cerut recent azil politic în România, a punctat faptul că românii din Bulgaria îşi doresc să oprească procesul de asimilare la care sunt supuşi, în situaţia în care, într-o ţară membră a Uniunii Europene, nu dispun de şcoli în limba maternă, de mass-media sau de slujbe religioase. El a precizat că românii din Bulgaria se lovesc de lipsa de bunăvoinţă a statului ai cărui cetăţeni loiali sunt, dar şi de lipsa de înţelegere din partea funcţionarilor români.
„Mă tem să mă întorc în Bulgaria acum pentru că nu este normal ca într-o ţară europeană să fie torturate nişte persoane care doresc să-şi păstreze identitatea, cultura şi limba. (…) Neamul românesc din Bulgaria aproape a dispărut şi, dacă acum 20 ani, copiii noştri vorbeau în limba română, acum vorbesc bulgăreşte şi paradoxul e că nu se mai înţeleg bunicul cu nepotul”, a spus Ivo Gheorghiev.
Prezent la dezbateri, preşedintele Comisiei pentru românii din afara graniţelor din Senatul României, Viorel Badea, a declarat că lucrurile se înrăutăţesc în ceea ce priveşte interesul statului român pentru românii din străinătate şi că trebuie să existe o viziune strategică în acest sens, instituţii puternice şi oameni educaţi corespunzător pentru rezolvarea problemelor complexe cu care românii extrafrontalieri se confruntă.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru românii din afara graniţelor din Camera Deputaţilor, Constantin Codreanu, a punctat faptul că statul român trebuie să aplice principiul reciprocităţii atunci când interacţionează cu state unde există comunităţi de români, pentru oprirea proceselor asimilaţioniste la care aceştia sunt supuşi.
„Statul român trebuie să înţeleagă să aplice principiul reciprocităţii atunci când interacţionează cu Serbia, dar şi cu alte state în care avem comunităţi de români, pentru că în România toate comunităţile înrudite cu statele respective beneficiază de drepturi, de reprezentare parlamentară, iar în statele respective românii au parte doar de politici asimilaţioniste. În acelaşi timp, este foarte important să existe o viziune specială în acest caz, o viziune care nu a mai fost aplicată până acum, şi anume, să identifice câte un partener în fiecare din aceste state cu care să colaboreze, pe care să-l întreţină financiar, în sensul bun al cuvântului, şi pe care să-l ajute şi din punct de vedere politic”, a spus Constantin Codreanu.
Acesta a criticat faptul că bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni „este unul ridicol de-a dreptul” şi a atras atenţia că acest minister trebuie „să meargă mai departe decât a fi o simplă casierie care să împartă banii pentru cei care vin cu proiecte”.
La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului se va pune în dezbatere, în cursul după-amiezii, situaţia comunităţii româneşti din Ucraina, care întâmpină, la rândul său, serioase probleme legate de păstrarea identităţii naţionale.
AGERPRES
