O adevărată punte de legătură întru păstrarea identității românești o constituie simpozioanele internaționale organizate, începând din anul 1998, de către Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu”, Iași (președinte prof. Areta Moșu). Chiar titlul generic este semnificativ ales – „Românii din afara granițelor țării”. Fiecare ediție a reunit membri astriști din toate despărțămintele (filialele) din țară și din afara granițelor. Simpozionul a început întotdeauna la Iași, apoi a continuat în orașe din țară și în cunoscute centre ale culturii românești din afară, ca de exemplu Chișinău ori Cernăuți, dar și în multe localități din afara hotarelor României, cu nume de mai mică anvergură, în care există comunități românești. Este știut, în această privință, că întotdeauna comunitățile mai mici, rurale, au conservat cu evlavie tradițiile și obiceiurile strămoșești, păstrându-și identitatea națională.
Dacă în toamna anului 2012, Simpozionul internațional organizat de astriștii ieșeni s-a desfășurat în partea nordică a meleagurilor locuite de români (Iași- Cernăuți- Herța – Edineț), în toamna acestui an, de curând, ediția a XV-a a Simpozionului „Românii din afara granițelor țării”, cu un program deosebit de bogat și interesant, a avut loc în orașele Iași, Alba Iulia, Bor (Serbia), Vidin (Bulgaria), având ca prioritate problemele minorității ignorate a românilor din Valea Timocului.
La Iași, în deschiderea lucrărilor Simpozionului, din Aula Academiei Române, Filiala Iași, prof. Areta Moșu, vicepreședinte al Asociațiunii ASTRA, în alocuțiunea cu titlul „Minoritatea ignorată: românii din Serbia, Bulgaria și Ucraina”, a specificat problemele grave privitoare la pierderea identității naționale la românii din teritoriile menționalte. Au urmat, în plenul Simpozionului, alocuțiuni rostite de personalități ale culturii ieșene și românești: acad. Alexandru Zub, prof.univ. dr. Gheorghe Cliveti, prof.univ.dr. Ion Toderașu.
Cele 15 comunicări prezentate în două secțiuni au avut ca temă generală comunitățile românești din afara granițelor – istoria, limba, relațiile cu Țara, aspecte ale păstrării identității.
O importantă parte a astriștilor prezenți la Iași a traversat Carpații și, după întâlnirea cu astriștii din Transilvania, au continuat lucrările Simpozionului Internațional în Cetatea Unirii, la Alba Iulia, respectiv la Universitatea „1 Decembrie 1918”, unde au fost prezentate 14 comunicări la același nivel academic, atât în plen, cât și pe secțiuni, având, în general, tematica românilor de pretutindeni.
Se cuvine a menționa, în mod special, lansările editoriale, toate realizări remarcabile, sub egida Despărțământului ASTRA din Iași: „O istorie vie. Cartea ASTREI ieșene” de Iulian Pruteanu-Isăcescu și Mircea-Cristian Ghenghea; volumul „Românii din afara granițelor țării. Iași-Cernăuți: legături istorice”, Întâmpinare de academician Alexandru Zub; „Revista română”, anul XIX, nr. 3(73), sept. 2013.
După popasul cultural-spiritual în două capitale ale istoriei și culturii românești, Iași și Alba Iulia, participanții la Simpozionul Internațional și-au continuat traseul înscris în program. Popasul scurt, dar binecuvântat la minunata Mânăstire Sf. Ana, de pe malul Dunării-Orșova, a constituit desigur un nou imbold în sufletele tuturor de a cunoaște îndeaproape pe românii din Valea Timocului. Trecerea graniței n-a mai fost o problemă. Nu se mai așteaptă ore în șir, ca în … alte vremuri.
Altă zi importantă a Simpozionului. Suntem în Valea Timocului sârbesc, în Bor, localitate minieră (sau fostă minieră) din Serbia de Răsărit. În program: Întâlnirile ASTREI – masă rotundă cu tema „Identitatea românilor timoceni din perspectiva culturală europeană”. Comunicări și luări de cuvânt. O singură comunicare din partea românilor din Țară: „Moldovean, vlah sau român?” (Tudor Nedelcea, Craiova), restul, onorabile, prezentate de localnici: „De la latină la română. Teritoriul formîrii limbii rumânilor” (Slavoljub Gacovi, Zajecar, Serbia), „La 1700 de ani de la Edictul de la Milano, românii timoceni sunt în continuare prigoniți” (Bojan Aleksandrović, Vicarul Timocului, Malainița, Serbia), „Situația actuală a românilor din Timoc” (Predrag Balašević, Bor, Serbia), „Introducerea limbii române în școlile din Timoc” (Jasmina Glišić, Președinte al Asociației Părinților din Serbia care doresc să învețe copiii lor limba română), „Românii din Bulgaria, retrospecție și probleme actuale” (Ivo Gheorghiev, Vidin, Bulgaria) etc.
Toate luările de cuvânt la subiect, toate ascultate cu interes de participanți. Sala plină – reprezentanți ai românilor timoceni, cadre didactice, părinți, media atât cât era. La lucrări au participat, răspunzând invitației organizatorilor, persoane cu responsabilități în domeniu, Viorel Badea, vicepreședinte al Departamentului Românilor de Pretutindeni din Senatul României; Alexandru Petruț, Atașatul cultural al Ambasadei României la Belgrad; Radu Baltasiu, Director-general la Institutul Cultural Român; Eugen Popescu, președinte al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni – prin cuvintele lor, aceștia și-au declarat adeziunea față de problematica Simpozionului, luând atitudine față de realitățile constatate.
Ziua următoare, după trecerea graniței în Bulgaria, lucrările Simpozionului au continuat la Vidin, la sediul Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria. Masă rotundă – tema „Identitatea românilor din regiunea Vidin. Perspective culturale europene”, unde a răspuns invitației și Ambasada României din Sofia, prin vice-ambasadorul în funcțiune.
Discuțiile din ambele localități, Bor și Vidin, ne-au pus pe gânduri. Realitatea privind comunitatea românilor (indiferent ce nume poartă, vlahi, vlasi, rumuni etc.) ne-a îndurerat. Comunitatea românilor din Valea Timocului este pe cale de dispariție. Cum să ne putem închipui că, în condițiile de astăzi ale Europei moderne, românii de acolo nu au școală, biserică, media în limba lor?! Vorbesc limba română doar în familie, o limbă română arhaică, așa cum au moștenit-o de la strămoșii lor. Unde o mai vorbesc …
În ceea ce privește biserica, stau oarecum mai bine, prin ajutorul substanțial primit de la Patriarhia Română. Astfel, la strașina bisericii de la Malainița (construită cu ajutorul României) ne-am întâlnit români de pe toate meleagurile românești cu preoții slujitori în acele locuri vitregite de istorie, preoți ce aveau chipurile luminate de nădejdea în Dumnezeu. Împreună am mers, ca într-un pelerinaj la o veche ctitorie românească. De fapt am fost să vedem ruinele bisericii Lăpușna. Nu am putut să vedem bine nici măcar ruinele. De ce? Nu am putut pătrunde în interiorul ruinelor. Era o ușă (proaspăt instalată) cu un lacăt bine fixat, pus de reprezentanții bisericii sârbe. Așa ni s-a spus. De ce să nu credem? Totuși biserica și mânăstirea Lăpușna a fost ctitoria lui Radu cel Mare, Domnul Țării Românești, din primii ani ai secolului al XVI-lea. Asta e!
Școala? Începând cu anul școlar 2013/2014, în baza celor 1617 de cereri depuse în conformitate cu prevederile legale privind dreptul la educație în limba maternă, în Serbia de Nord-Est, trebuia să înceapă predarea obiectului „Limba Română cu elemente de cultură națională”. Nu s-a realizat. La românii de pe Valea Timocului bulgăresc, situația este și mai grea. Nu există nici școală, nici media și nici biserică în limba maternă.
Organizatorii au omagiat în „pelerinajul” lor atât pe eroii de demult ce și-au găsit pacea veșnică pe meleaguri din afara granițelor (prin slujba de pomenire la monumentul de la Smârdan – Bulgaria), dar și prin aducerea-aminte a unor luptători contemporani pentru drepturile românilor din Timoc – slujba de pomenire la mormântul lui Draghi Cârcioabă (1954-2007), ce a fost președinte al Despărțământului ASTRA „Valea Timocului”, Bor, între anii 2004-2007.
În două seri, participanții la Simpozionul Internațional „Românii din afara granițelor țării”au asistat la spectacole folclorice intitulate „Se-ntâlnește dor cu dor”, cu participarea unor formații ale elevilor din localitățile respective (Slatina Borului din Serbia și Topolovăț din Bulgaria) și cu trei cântărețe de muzică populară din România și din Basarabia, venite cu noi. Sălile pline – oameni în vârstă, dar și mulți tineri. Prezentările în sârbă (sau bulgară) și în română. Reacțiile spectatorilor erau mai promte la prezentarea în limba țării, de unde concluzia că erau mai obișnuiți cu limba statului decât cu limba maternă. Totuși bucuria lor la întâlnirea cu noi, cei din România, era reală. Am simțit-o din felul cum ne-au primit, din felul cum ne priveau și cum ne vorbeau. Cu sufletul. Am lăcrimat când priveam cum alegeau „Abecedarele” dintre cărțile aduse de noi, în cadrul programului „Carte românească pentru românii din Serbia și Bulgaria”. De ce? Firesc. Nu știu să scrie românește, dar doreau din tot sufletul să învețe.
Din întâlnirile cu românii din Timoc ne-am dat seama că „Țara românească se păstrează între ei ca într-o oglindă. Nu ne desparte decât un luciu de apă, dar despre noi se vorbește acolo ca în basme. A fost odată ca niciodată …” (Emanoil Bucuța)
ASTRA, prin Despărțământul „Mihail Kogălniceanu”, Iași, prin Simpozionul Internațional „Românii din afara granițelor țării”, a încercat să coboare basmul pe pământ, căutându-i și aducându-le românilor timoceni un strop de bucurie prin ascultarea graiului românesc vorbit de românii din Țara-mamă și prin cântecul popular născut din dorul românilor de pretutindeni.
Luminița Cornea
Notă importantă: Calde mulțumiri tuturor celor din Sf. Gheorghe care s-au implicat în găzduirea și buna primire a astriștilor participanți la Simpozionul Internațional „Românii din afara granițelor țării” în popasul făcut în orașul nostru, la înapoirea spre Iași.
