Viziunea Preşedinţiei române a Consiliului UE asupra proiectului european este structurată în jurul ideii de coeziune ca valoare comună europeană declinată în toate dimensiunile sale, coeziune politică ilustrată de nevoia de unitate între statele membre, coeziune economică şi teritorială în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între regiuni, coeziune socială importantă prin prisma prezervării celor patru libertăţi ale pieţei interne a Uniunii Europene, a declarat, marţi la Strasbourg, premierul Viorica Dăncilă, care a prezentat în plenul Parlamentului European priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.
„Această accepţiune a conceptului de coeziune este transpusă de o manieră transversală în cadrul priorităţilor noastre tematice care se desprinde pe patru piloni principali de acţiune – Europa convergenţei, Europei siguranţei, Europa actor-global, Europa valorilor comune”, a spus şefa executivului român.
Potrivit acesteia, Europa a ştiut mereu să depăşească obstacolele şi să renască după episoadele mai puţin faste ale istoriei şi însuşi proiectul european în forma sa actuală a fost modelat de multiplele crize prin care a trecut. „Astăzi ne aflăm din nou într-un moment complex al procesului de construcţie europeană. Dar după cum bine ştiţi orice situaţie de acest gen poate fi transformată într-o oportunitate, într-un nou început”, a continuat Viorica Dăncilă.
Primul pilon de acţiune al Preşedinţiei române a Consiliului UE este „Europa convergenţei”, ce are în vedere asigurarea creşterii economice, dezvoltarea socială, reducerea decalajelor, competitivitatea, conectivitatea şi sustenabilitatea. „Piaţa unică este, desigur, cea mai mare realizare a Uniunii, nucleul construcţiei europene. Drept urmare, unul din obiectivele Preşedinţiei României este de a avansa agenda legislativă în domeniul pieţei interne, în scopul definitivării cadrului necesar unei bune funcţionări a acesteia. Trebuie să consolidăm baza ştiinţifică şi tehnologică a industriei europene, prin care putem stimula competitivitatea noastră la nivel internaţional şi, totodată putem genera creştere economică şi locuri de muncă. Vom continua să promovăm digitalizarea, inclusiv în domeniul industriei europene. Ofensiva digitală a fost promovată deja de anterioarele Preşedinţii, estonă şi austriacă, ale Consiliului UE şi noi vom urmări, la rândul nostru, să continuăm să lucrăm în acelaşi ritm susţinut”, a continuat premierul român.
Viorica Dăncilă a menţionat că Preşedinţia română a Consiliului UE va avea în vedere dezvoltarea legăturilor funcţionale dintre Est şi Vest, dintre Nord şi Sud, care să faciliteze conexiunile de toate tipurile, pentru operaţionalizarea celor patru libertăţi de circulaţie şi pentru creşterea competitivităţii economiei europene şi a nivelului de trai în regiunile mai puţin dezvoltate. ”Vă spuneam despre necesitatea unei politici pe termen lung în domeniul industrial, iar la fel de importantă este reglementarea Uniunii Energetice. Aceste două teme vor ocupa un loc important pe agenda preşedinţiei noastre”, a afirmat şefa guvernului de la Bucureşti.
Al doilea pilon al Preşedinţiei române a Consiliului UE îl va reprezenta „Europa siguranţei”, a spus premierul român în plenul PE. „Suntem în faţa unor provocări de securitate ce ameninţă siguranţa cetăţeanului. Uniunea Europeană se confruntă cu o paletă largă de riscuri şi ameninţări care pot să submineze valorile şi prosperitatea societăţilor noastre deschise. Într-o lume a digitalizării accelerate, trebuie să avansăm în ceea ce priveşte protejarea cetăţenilor în spaţiul virtual. Este necesar să consolidăm rezilienţa Uniunii la atacuri cibernetice. Aşadar, securitatea cibernetică va reprezenta o condiţie necesară pentru orice proiect referitor la societatea informaţională”, a menţionat ea.
Un alt aspect referitor la securitatea UE căruia România, ca Preşedinţie a Consiliului UE, îi va acorda atenţie îl vor constitui, potrivit Vioricăi Dăncilă, negocierea şi finalizarea iniţiativelor privind gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, întărirea graniţelor externe ale UE, intervenţiile de urgenţă, lupta împotriva terorismului, protejarea siguranţei cetăţenilor în spaţiul virtual, operaţionalizarea şi extinderea mandatului Parchetului european către infracţiunile de terorism, precum şi consolidarea cooperării judiciare în materie civilă şi penală. ”Ne dorim să contribuim la formularea de soluţii viabile în aceste domenii legate de migraţie şi să promovăm cooperarea dintre statele de origine şi de tranzit, inclusiv în ceea ce priveşte combaterea traficului de fiinţe umane”, a afirmat premierul român.
Cel de-al treilea pilon al activităţii Preşedinţiei române a Consiliului UE este „Europa, actor global”, în viziunea guvernului român direcţia principală de acţiune în acest domeniu trebuind să pornească de la angajamentele comune asumate prin Strategia Globală de Politică Externă şi de Securitate a Uniunii Europene.
„În materie de politică de securitate, vom promova întărirea capacităţilor de apărare şi securitate ale Uniunii Europene, în strânsă complementaritate cu procesele similare din cadrul NATO. În acelaşi timp trebuie să ne orientăm atenţia în vecinătatea noastră imediată, ceea ce presupune avansarea politicii de extindere a Uniunii. Aniversarea, anul acesta, a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic va reprezenta un moment important în acest sens. O atenţie deosebită însă trebuie acordată Balcanilor de Vest”, a dat asigurări premierul Dăncilă.
În fine, al patrulea pilon al exercitării Preşedinţiei române a Consiliului UE va fi „Europa valorilor comune’. În această privinţă, şefa executivului de la Bucureşti a apreciat că, „pentru a stimula coeziunea politică europeană, ne propunem să promovăm intens principiile şi valorile ce ne unesc”. „Totodată, trebuie să combatem cu fermitate o serie de probleme cu care se confruntă încă societăţile din cadrul Uniunii, cum ar fi rasismul, intoleranţa, xenofobia, populismul, antisemitismul sau discursul bazat pe ură. Ne dorim o Uniune mai democratică, deci vom promova egalitatea de tratament la care aspiră toate statele membre şi toţi cetăţenii europeni. Acest aspect este esenţial pentru încrederea cetăţenilor faţă de proiectul european. Vă spun acest lucru din perspectiva cetăţenilor români pe care îi reprezint în calitate de prim-ministru şi care, în pofida ataşamentului lor foarte puternic faţă de Uniune, resimt un tratament inegal faţă de România, în special atunci când ţara noastră este criticată pentru aspecte care sunt fireşti în alte state membre sau când României i se impun anumite condiţionalităţi care nu există în alte state ale UE”, a mai afirmat premierul român în faţa eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg.
AGERPRES
