Primele măsuri de austeritate anunțate de Guvern au stârnit reacții din partea societății, însă mai mult dinspre sindicate s-au stârnit revolte. România trece printr-o reformă în care se vorbește despre eficientizarea aparatului bugetar, dar fără a atinge cu adevărat interesele celor care profită de un sistem anchilozat și opac.
Până în prezent, s-a preferat o „reformă fără durere”, cu tăieri punctuale, în special la sporuri controversate, care oricum nu mai aveau justificare. Sindicatele strigă din reflex, beneficiarii reali ai sistemului tac și își conservă pozițiile, iar marea masă a societății asistă apatică, obișnuită deja cu exercițiile de imagine ale guvernelor succesive. Între timp, problemele structurale, cum ar fi sutele de companii de stat cu funcții și bugete greu de explicat, rămân neatinse. Cel puțin până în momentul actual.
Politologul Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a vorbit, într-o analiză pentru Ziare.com, despre adevărata problemă care rămâne încă nerezolvată: miile de companii de stat care funcționează fără control concret, fără eficiență dovedită și cu bugete descentralizate, greu de urmărit.
„Protestele s-au menținut strict în zona sindicală”
Profesorul Radu Carp consideră că primul pachet de măsuri fiscale al Guvernului nu a avut un impact major asupra populației, iar acest lucru se reflectă și în lipsa protestelor masive.
„Nu sunt măsuri care să afecteze radical viața cetățenilor, ca dovadă faptul că protestele s-au menținut strict în zona sindicală. Nu au existat proteste spontane sau nemulțumiri grave. De ce? Pentru că nu sunt măsuri care să afecteze foarte mult și să aibă un impact bugetar foarte mare. Sigur, în afară de această măsură cu sporurile pentru condiții vătămătoare, însă oamenii știu foarte bine că acest spor era dat pentru că nu se puteau mări altfel salariile și că, de fapt, nu avea nicio justificare pentru oameni care au activitate de birou de 8 ore”, a spus Radu Carp pentru Ziare.com.
Radu Carp punctează asupra unei probleme sistemice: numărul foarte mare al companiilor de stat și lipsa unei evidențe privind activitatea lor. La acestea se adaugă și mii de companii la nivel local, a căror activitate scapă de sub controlul direct al autorităților centrale.
„Marea problemă este în companii. Nu înțeleg de ce numărul acestor companii a ajuns la undeva peste 400. Și înțeleg că nici în momentul de față Guvernul României nu are o evidență exactă câte companii, la nivel guvernamental, la nivel central, există. Pe lângă aceste companii, la nivel central, mai sunt alte câteva mii de companii la nivel local. Unde, iarăși, e greu de cuantificat numărul. Cred că s-a înțeles cu totul greșit descentralizarea. În loc să se descentralizeze atribuții, s-au descentralizat bugete, în așa fel încât ce cheltuie aceste companii să știe doar ele fără a mai exista o evidență ca o posibilitate de intervenție din partea Guvernului. Cred că numărul acestor companii ar trebui redus drastic. Cred că ar trebui să reziste doar acele companii care trebuie să fie autonome datorită unor reglementări europene. De exemplu, Consiliul Concurenței în orice situație va trebui să rămână o instituție autonomă. CNA la fel. ANCOM la fel. Dar, în rest, nu văd de ce sunt atât de multe companii. Reducerea numărului lor nu înseamnă disponibilizarea acelor oameni și faptul că vor reveni cu o schemă de salarii normală, o schemă de salarii a ministerelor, de fapt”, a menționat Radu Carp în analiza pentru Ziare.com.
Sursa: https://ziare.com/
Foto: gov.ro
