„Români pentru români. Solidaritate cu românii din Covasna și Harghita” (2)

3. Aspecte ale vieții religioase

În prezent, în cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei funcționează patru protopopiate (Miercurea Ciuc, Călimani, Sfântu Gheorghe și Întorsura Buzăului), 123 de parohii (din care 36 de parohii la oraşe) la altarele cărora slujesc 108 preoți parohi, 12 așezăminte monahale, din care 9 mănăstiri și trei schituri, cu 121 de viețuitori, monahi și monahii (Anexa nr. 2).

O problemă majoră o reprezintă situația viitoare a parohiilor ortodoxe din localitățile etnic mixte, cu un număr mic de credincioși. Parohiile Sântionlunca și Cernat, aflate în acesată situație, au fost organizate, din inițiativa și cu binecuvântarea Ps Andrei, în metoc.

Este nevoie de intervenția noastră, a tuturor, pentru reabilitarea, în regim de urgență, a bisericii „Sf. Nicolae” din Brețcu, construită în anul 1783 (monument istoric), cu pictură veche în frescă, în stare avansată de degradare, a bisericii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Vârghiș, construită în 1814, din lemn (monument istoric) și pentru finalizarea lucrărilor de construcție la Biserica „Buna Vestire” din Sf. Gheorghe.

O datorie morală față de comunitățile românești deznaționalizate, o reprezintă ridicarea de troițe pe locul fostelor biserici românești dispărute (ortodoxe și greco-catolice), din Ilieni, Lemnia, Măgheruș, Turia, Boroșneu Mare, Racoșu de Sus, Comolău (Reci) ș.a.

Dintre obiectivele propuse pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, a rămas nerealizat cel de ridicare de busturi protopopilor Aurel Nistor și Ioan Rafiroiu, importanți lideri ai comunității românești din județul Covasna, din perioada interbelică.

4. Probleme ale învățământului în limba română

În anul școlar 2016/2017, în școlile și secțiile cu predare în limba română, în județul Covasna învață 9.930 de elevi, din care 1.971 în învățământul preșcolar, 3.351 în învățământul primar, 2.509 în învățământul gimnazial, 348 în învățământul profesional, 1.326 în învățământul liceal curs de zi, 131 în învățământul liceal curs seral și 192, la cursuri postliceale. În același an școlar, în școlile și secțiile cu predare în limba română, în județul Harghita învață 8.019 elevi, din care 1.361 în învățământul preșcolar, 2.138 în învățământul primar, 1.913 în învățământul gimnazial, 214 în învățământul profesional, 1.991 în învățământul liceal curs de zi, 149 în învățământul liceal curs seral și 362 la cursuri postliceale. Cei 8.019 elevi din județul Harghita, care urmează cursurile în limba română, reprezintă 15,1% din totalul de 51.534 elevi din școlile județului Harghita.

Rețeaua școlară în limba română din județele Covasna și Harghita cuprinde următoarele unități școlare: (Anexa nr. 3)

Cele mai mari greutăți ale învățământului în limba română din județele Covasna și Harghita sunt cauzate de scăderea numărului de elevi și asigurarea funcționării claselor sub efectiv, precum și lipsa, din ce în ce mai mare, a profesorilor români calificați. În prezent, nu mai există învățământ în limba română în orașele Băile Tușnad, Vlăhița și Baraolt. În mai multe localități, copiii români studiază în clase cu efective reduse. Sunt și comune în care, din lipsa școlii în limba română, copiii de români învață la școlile maghiare. O mare provocare o reprezintă funcționarea claselor de limba română din școlile gimnaziale din Sf. Gheorghe, precum și perspectiva pierderii statutului de centru financiar al școlilor în care numărul elevilor a scăzut sub 300.

Pornind de la realitățile actuale din societatea românească, urmează să dăm un răspuns pragmatic la întrebarea: este posibilă reluarea proiectului din perioada interbelică, de înfrățire a școlilor și parohiilor românești din cele două județe, cu școli și parohii din țară? Dacă da, atunci trebuie elaborat proiectul cu binecuvântarea Ps Andrei și a Pf Părinte Patriarh Daniel și a Ministrului Educației și Învățământului. În acest sens, de menționat stabilirea relațiilor de înfrățire între parohia ortodoxă Dobolii de Jos și parohia Târgoviște I și alte câteva cazuri existente de facto, dar neinstituționalizate.

O problemă prioritară o constituie integrarea populației de etnie romă, vorbitoare de limba română – populația cu cel mai mare spor natural, situația în județul Covasna, la recensămintele din anii 1977, 1992, 2002 şi 2011, prezentându-se astfel:

Rezultă că, doar în cele cinci localități din jud. Covasna, în anul 2011 locuiau 5.267 persoane de etnie romă care folosesc ca limbă maternă limba română, realitate din care izvorăsc o seamă de responsabilităţi pentru integrarea economică, socială şi culturală a unui număr atât de însemnat de cetăţeni. De remarcat faptul că, în aceste comune, românii împreună cu romii vorbitori de limbă română reprezintă: 88 % din totalul populaţiei comunei Vâlcele, 72% din totalul populaţiei comunei Hăghig, 61% din totalul populaţiei comunei Belin (dar primarul nu este de naționalitate română), 21 % din totalul populaţiei comunei Brăduţ şi 14% din totalul comunei Băţani.

Experiența, din toate perioadele istorice, a evidențiat importanța participării fraților întru credință și neam din întreaga țară, la sărbătorile naţionale şi religioase şi la alte manifestări culturale şi ştiinţifice organizate de comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, sărbători redate în Anexa nr. 4

Aceste câteva idei se doresc a constitui baza dezbaterii cu tema „Români pentru români. Solidaritate cu românii din Covasna și Harghita”, în vederea finalizării unui proiect coerent, consistent și eficient, actualizat la semnele timpului prezent și la exigențele viitorului.

Dr. Ioan LĂCĂTUȘU,

Prof. Florentina TEACĂ