Cursanţii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au solicitat, într-o rezoluţie adoptată la finalul lucrărilor, finanţarea asociaţiilor românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, dar şi sprijinirea romano-catolicilor din judeţele din Moldova, pentru a-şi păstra identitatea românească.
În document se arată că românii din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş „sunt expuşi sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare, datorită politicii autorităţilor locale, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român”.
În context, participanţii la lucrările Universităţii de Vară solicită finanţarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, după aceleaşi criterii şi direct proporţional cu suma alocată de Guvern Fundaţiei „Comunitas” a maghiarilor din România.
Totodată, prin rezoluţie se cere „monitorizarea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora”.
În document se mai arată că românii de confesiune romano-catolică din Bacău, Iaşi şi Neamţ „sunt supuşi unui proces de maghiarizare prin care numeroase familii de români sunt determinate prin mijloace diverse să-şi schimbe identitatea”. Potrivit sursei citate, „acest lucru se face cu complicitatea unor politicieni care au impus autorităţilor locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste judeţe se declară români”.
Rezoluţia Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Guvernului României şi partidelor parlamentare şi neparlamentare.
Participanţii la Universitatea de la Izvoru Mureşului au adoptat sâmbătă o rezoluţie prin care solicită, între altele, crearea unui minister al românilor de pretutindeni, finanţarea corespunzătoare a românilor minoritari din jurul frontierelor, dar şi adoptarea în regim de urgenţă a legii votului prin corespondenţă.
În document se arată că se impune crearea unui minister al românilor de pretutindeni, structură unică în cadrul Guvernului, care să gestioneze relaţia cu aceştia, dar şi elaborarea şi aplicarea în regim de urgenţă a unei strategii prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani le sunt asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale.
În rezoluţia adoptată la finalul lucrărilor se mai solicită „asumarea de către partidele româneşti de pe cele două maluri ale Prutului a unui Pact de Reunire, care până în 2018 să ducă la integrarea completă a Republicii Moldova cu România”.
De asemenea, prin document se mai cere lansarea „Consiliului Consultativ al Românilor de Pretutindeni”, format din reprezentanţi activi ai asociaţiilor româneşti din jurul frontierelor, Balcani şi Occident, „identificarea mecanismelor necesare prin care să fie aplicat principiul reciprocităţii în materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale cu statele care au minorităţi pe teritoriul României”, sau mărirea numărului de burse acordate tinerilor etnici români din ţările vecine şi Balcani şi modificarea metodologiei de selecţie a bursierilor.
Cursanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului au mai solicitat facilitarea acordării cetăţeniei române pentru etnicii români din jurul frontierelor şi Balcani şi simplificarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române, dar şi adoptarea în regim de urgenţă a legii privind votul prin corespondenţă.
Toate aceste măsuri se impun, potrivit documentului, întrucât „comunităţile autohtone româneşti din jurul frontierelor României şi din Balcani sunt supuse unui proces agresiv de asimilare, unele dintre acestea nebeneficiind de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţile naţionale”.
Rezoluţia Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Guvernului României şi partidelor parlamentare şi neparlamentare
ONG-urile solicită recuperarea de către stat a proprietăţilor retrocedate ilegal în Transilvania
Reprezentanţii Forumului Transilvania Furată şi ai Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni au solicitat vineri, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, anchetarea de către DNA a retrocedărilor ilegale din Transilvania şi recuperarea de către statul român a miilor de proprietăţi care au intrat în posesia unor persoane care nu aveau acest drept.
Marcel Bărbătei, reprezentant al Forumului Transilvania Furată, a prezentat, în premieră, o listă cu câteva sute de persoane care au fost despăgubite de statul român pentru proprietăţile deţinute în timpul Imperiului Austro-Ungar şi ai căror urmaşi au primit apoi înapoi respectivele proprietăţi, chiar dacă nu mai aveau acest drept.
„ În premieră, Forumul Transilvania Furată pune la dispoziţia publicului şi a autorităţilor române lista completă a optanţilor, cu sumele încasate de aceştia şi cu teritoriile pe care le-au părăsit în urma primirii acestor sume. Niciun fel de urmaş al vreunui optant nu avea dreptul în Transilvania să recupereze vreo palmă de pământ, acestea fiind deja plătite. În acest caz, solicităm autorităţilor române să ia de urgenţă măsurile necesare pentru recuperarea teritoriilor naţionale retrocedate ilegal. Am pus la dispoziţie lista cu teritoriile, cu sumele încasate de fiecare optant; vorbim de grofi, de conţi şi aşa mai departe”, a declarat Marcel Bărbătei.
Acesta a explicat că după 1921 grofii şi conţii, denumiţi „optanţi”, care erau cetăţeni ai Imperiului Austro-Ungar, au fost somaţi fie să îşi ia cetăţenia română pentru că teritoriul devenise al României în urma Primului Război Mondial, fie să rămână cetăţeni ai noilor state Ungaria şi Austria, urmând a fi despăgubiţi de statul român.
Potrivit lui Bărbătei, cei care nu au fost mulţumiţi cu sumele primite au intrat în „celebrul proces al optanţilor”, în care s-a stabilit suma corectă, printr-o curte internaţională de arbitraj. În consecinţă, urmaşii celor care au fost despăgubiţi nu mai aveau dreptul să primească, prin retrocedare, suprafeţele în cauză.
Marcel Bărbătei a arătat că unul dintre grofii care au fost despăgubiţi de statul român a fost Banffy Zoltan, care, conform listei din Arhivele Naţionale, „a primit peste 8 milioane de lei în coroane aur în urma vânzării către stat a proprietăţilor deţinute în Transilvania”, evaluarea fiind făcută de către un tribunal mixt. În aceste condiţii, spune reprezentantul Forumului Transilvania Furată, retrocedările suprafeţelor către urmaşii lui Banffy s-au făcut ilegal, acesta fiind doar unul din miile de cazuri existente în România.
„Toate lucrurile sunt puse pe tapet, autorităţile române să îşi facă datoria şi să prezinte întregii lumi ce se întâmplă de fapt. Ar trebui sancţionaţi toţi cei care au participat la acest mare jaf, începând cu judecători, cu procurori care nu şi-au făcut datoria, cu avocaţi care nu au avut verticalitatea necesară şi s-au vândut, inclusiv Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi cei din comisiile locale şi judeţene care au încălcat legile în vigoare’, a declarat Marcel Bărbătei.
La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a declarat că lista cu persoanele în cauză va fi pusă la dispoziţie DNA, el adăugând că ar trebui traşi la răspundere cei care au permis retrocedarea acestor suprafeţe.
„Noi cerem să se ancheteze aceste lucruri şi să se găsească vinovaţi. Vom pune la dispoziţia DNA aceste documente pentru ca DNA să poată să pornească cercetări. O spunem şi sesizăm şi credem că DNA trebuie să se autosesizeze în acest caz, care este unul foarte grav. În caz contrar, vom ieşi în stradă pentru că nu vom avea de ales, este bogăţia acestei ţări, acestui popor şi nu ne putem bate joc de ea, fie şi pentru generaţiile viitoare. Vom ieşi în stradă şi vom cere ca aceste instituţii să-şi facă datoria, de aia sunt plătite din bani publici”, a mai spus Eugen Popescu.
Reprezentanţii Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP) şi cei ai Forumului Transilvania Furată au solicitat vineri, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, instituirea unui Fond Suveran al României, pe modelul celui norvegian, care să gestioneze şi să exploateze resursele naturale ale ţării şi care ar urma să funcţioneze ca o bursă.
„Cerem instituirea unui Fond Suveran al României care să gestioneze şi să exploateze resursele naturale ale României care nu au fost exploatate până acum. Acest model există deja în Norvegia, o altă ţară identică cu România din punct de vedere al resurselor naturale, o ţară care are un fond suveran şi care îi asigură Norvegiei o prosperitate foarte mare şi, în acelaşi timp, bugetarea învăţământului, culturii, fondului de pensii şi altor sectoare de activitate şi care a făcut din Norvegia o ţară prosperă”, a declarat Eugen Popescu, directorul executiv al FNRP.
El a susţinut că, potrivit datelor furnizate de specialişti, până la 60 la sută din resursele naturale ale României sunt încă neexploatate.
„Aceste resurse naturale fac din România o forţă economică, dar fac şi din poporul român un popor bogat, care nu trebuie să dea din mână această bogăţie altora, ci trebuie să o exploateze în interes propriu şi în interesul generaţiilor viitoare. Pentru că această ţară trebuie să se dezvolte, pentru că generaţiile viitoare trebuie să rămână în România şi noi avem nevoie ca aceste resurse să fie exploatate în interesul poporul român. Iar Fondul suveran rezolvă acest lucru”, a susţinut Eugen Popescu.
El a explicat că aceste subiect a fost abordat în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară întrucât este unul de interes naţional.
La rândul său, Andrei Grigorescu, reprezentant al Forumului Transilvania Furată, a arătat că Fondul Suveran al României urma să cuprindă toate resursele ţării şi ar funcţiona ca o bursă.
„Avem totul la vedere, ştim că avem atâţia hectolitri de petrol, de gaze, de apă, atâta cantitate de nisip, de aur, de uraniu, îi exploatăm cu cine oferă mai mult pentru statul român, exact ce face Norvegia, o licitaţie transparentă, fără niciun semn de întrebare”, a explicat Andrei Grigorescu.
Potrivit acestuia, Fondul Suveran al Norvegiei este cel mai de succes în acest moment, iar „cetăţenii norvegieni încasează bani din tot ceea ce înseamnă exploatarea resurselor minerale, petrol, gaze” .
Lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului s-au încheiat sâmbătă.
AGERPRES
www.agerpres.ro
. .
