Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, ediţia a XV-a, cu genericul “2000 de ani de continuitate românească. De la Prima Unire la Marea Unire. România și românii de pretutindeni, încotro?”, desfăşurată în perioada 13-18 august 2017, la finalul dezbaterilor, au formulat următoarea rezoluţie ce este adresată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului României, Guvernului României şi partidelor parlamentare şi neparlamentare.
Constatând că:
Marea Unire de la 1918 reprezintă pentru toți românii, oriunde s-ar afla, un moment de referință și un reper în devenirea națiunii române. Împlinirea destinului istoric al Basarabiei se poate realiza doar prin reunirea acesteia cu patria-mamă România. Marcarea Centenarului Marii Uniri trebuie să constituie o prioritate pe ambele maluri ale Prutului;
Comunităţile istorice românești din jurul frontierelor României şi din Balcani sunt supuse unui proces agresiv de aculturație și asimilare, unele dintre acestea fără a beneficia de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţi naţionale;
Instituțiile Statului român chemate să acorde sprijin acestor comunități se dovedesc în continuare ineficiente;
Românii din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş sunt expuşi sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare, din cauza politicii autorităţilor locale, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român;
Românii de confesiune romano-catolică din Bacău, Iaşi şi Neamţ sunt supuşi unui proces de maghiarizare prin care numeroase familii de români sunt determinate prin mijloace diverse să-şi schimbe identitatea. Acest lucru se face cu complicitatea unor politicieni care au impus autorităţilor locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste judeţe se declară români;
Bugetul Ministerului Românilor de Pretutindeni, menit să acopere necesitățile de păstrare a identității a 10 milioane de români de pretutindeni, este derizoriu,
Înaintează următoarele solicitări:
Românii de pretutindeni
- Regândirea structurală, în ansamblu, a instituțiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni, pentru ca acestea să poată răspunde rapid și eficient nevoilor majore de natură identitară, educațională, administrativă și spirituală ale comunităților de români din afara frontierelor;
- Alocarea unui număr de cel puțin 100 de posturi Ministerului Românilor de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din MRP, debirocratizarea legislației și procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni și alocarea MRP a unui buget de 50 de milioane de euro;
- Alocarea unei finanțări de cel puțin 300 de milioane de euro Departamentului Centenar și coordonarea acestui Departament de către Academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca;
- Adoptarea legii privind statutul, rolul și funcțiile limbii române ca limbă oficială a României, pe modelul altor state membre UE;
- Asumarea de către partidele politice româneşti de pe cele două maluri ale Prutului a unui Acord pentru Reunire, care să ducă la reunirea Republicii Moldova cu România;
- Reînființarea Oficiului pentru Republica Moldova în subordinea Primului Ministru;
- Înființarea unei circumscripții electorale distincte pentru cetățenii români din Republica Moldova, conform criteriilor de reprezentare pentru alegătorii din interiorul țării, astfel încât cetățenii români din Basarabia să fie reprezentați în Camera Deputaților și Senat, proporțional cu numărul lor;
- Asigurarea unui număr suficient de secții de votare peste hotare, ținând cont de numărul real al cetățenilor români cu drept de vot, precum și de numărul de secții de votare organizate în scrutinele anterioare;
- Punerea în aplicare a prevederilor HG nr. 492/2004 prin înființarea ICR Kiev, cu filială la Cernăuți, ICR Moscova, ICR Belgrad, ICR Atena;
- Completarea HG nr. 492/2004 cu noi prevederi despre înființarea ICR Sofia și ICR Tirana, cu filială la Saranda, și înființarea unor filiale ICR la Bălți și Cahul;
- Punerea în aplicare a prevederilor articolului 11 al Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni privind înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni și alocarea unui sediu adecvat în incinta Parlamentului României (Camera Deputaților);
- Elaborarea de către Ministerul Românilor de Pretutindeni a unei Hărți electronice a tuturor zonelor locuite de români;
- Punerea în aplicare a ordonanței de guvern privind reparația Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuți, ca sediu al Muzeului Mihai Eminescu;
- Inventarierea situațiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului Bilateral din 1997 în partea referitoare la asigurarea drepturilor naționale ale etnicilor români;
- Aplicarea în regim de urgenţă a Strategiei naționale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale, iar Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul Europei să devină principalul partener de consultare al instituțiilor Statului Român în implementarea Strategiei;
- Identificarea mecanismelor necesare prin care să fie aplicat principiul reciprocităţii în materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale cu statele care au minorităţi pe teritoriul României;
- Modificarea metodologiei de selecţie a bursierilor;
- Modicarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, astfel încât aceasta să prevadă recunoașterea ca modalitate de dobândire a cetățeniei române de către românii din teritoriile României anexate de către fosta URSS, precum și acordarea cetăţeniei române, la cerere, în procedură simplificată, persoanelor aparținând filonului cultural și istoric românesc;
- Alocarea a 61 de posturi Comisiei Naționale pentru Cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie;
- Adoptarea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, în vederea măririi termenului de valabilitate a pașapoartelor simple electronice românești de la 5 la 10 ani, conform bunelor practici din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene;
- Adoptarea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, care să rezolve problema zecilor de mii de tineri cetățeni români care sunt tratați abuziv drept „non-cetățeni” de către reprezentanții unor autorități române;
- Monitorizarea respectării și implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia;
- Stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora;
- Înființarea unei Agenții naționale pentru repatrierea și reintegrarea în societate a românilor plecați în străinătate.
Românii din județele Covasna, Harghita și Mureș
- Elaborarea şi aprobarea unei Strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia sunt numeric minoritari, precum și pentru dezvoltare economică, prioritară pentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente, componenta economică fiind principala cale de estompare a asperităţilor interetnice, de eliminare a exodului populaţiei româneşti din zonă şi de reafluire a generaţiilor tinere spre locurile natale;
- Înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric, structură consultativă, care să aibă ca obiect de activitate problematica sprijinirii comunităţilor româneşti numeric minoritare, să faciliteze accesul şi relaţiile directe între organele administraţiei centrale şi societatea civilă ca reprezentantă a intereselor şi cerinţelor comunităţii româneşti din aceste judeţe şi care să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei, în elaborarea si aplicarea strategiilor mai sus amintite;
- Numirea unui consilier prezidenţial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare şi să coordoneze politicile guvernamentale privind românilor aflați în dificultate culturală și identitară;
- Înființarea unei filiale a Academiei Române la Sfântu Gheorghe;
- Asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficialăîn activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;
- Stabilirea prin lege a unor garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric minoritari de către autorităţile locale, precum şi cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă, în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale;
- Alocarea fondurilor necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber, din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;
- Reabilitarea unor clădiri ale Complexului Sportiv Naţional „Izvorul Mureşului”, aflat în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Sport, (reconstrucţia sălii de sport, construirea unor săli de antrenamente, a unei baze de recuperare intensivă pentru sportivi), pentru a atrage sportivi din loturi naţionale şi internaţionale pe tot parcursul anului;
- Formularea de către autorităţile Statului Român a unor reacţii ferme de respingere şi de condamnare a imixtiunilor Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României, și să solicite respectarea prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria;
- Anchetarea și anularea restituirilor ilegale de clădiri ce au aparținut statului Român din anul 1920, precum și adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania;
- Interzicerea finanţării din bani publici sau orice altă formă de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau a acţiunilor de orice natură, care contravin intereselor naţionale ale poporului român, constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri;
- Finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna și Harghita, cu prioritate a cimitirele eroilor din Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Dobolii de Jos, Brețcu,Valea Uzului ș.a.
Izvoru Mureșului, județul Harghita, România
Semnează:
Platforma Civică „Acțiunea 2012” (circa 80 de organizații) – România/R. Moldova
Blocul Unității Naționale – R. Moldova
Asociația „Răsăritul Românesc” – R. Moldova
Mișcarea civică „Tinerii Moldovei” – R. Moldova
Uniunea Interregională „Comunitatea Românească” (27 asociații) – Ucraina
Asociația Cultural-națională a Românilor „Valul lui Traian” – Tatarbunar, regiunea Odesa, Ucraina
Comunitatea Românilor din Serbia (26 de filiale în Voivodina)
Partidul Neamului Rumânesc – Timoc, Serbia
Asociația pentru Cultura românilor/vlahilor din Serbia, „Ariadnae Filum” – Timoc, Serbia
Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria
Asociația Românilor din Italia (Milano)
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (32 de asociații) – România
Asociația Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaș”- România
Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni – România
Centrul Cultural Toplița
Forumul „Transilvania furată”
