Centrul Ecleziastic de Documentare „Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe a găzduit, în cursul săptămânii trecute, o importantă reuniune culturală dedicată lansării volumelor de „Opere complete” ale poetului Ionel Simota, membru al Uniunii scriitorilor (filiala Braşov), care a făcut din poezie o profesiune de credinţă.
La festivitate au fost prezenţi elevi şi profesori, reprezentanţi ai fundaţiilor culturale „Mihai Viteazul” şi ai Centrului European de Studii, scriitori şi ziarişti, aceştia alcătuind un public select, iubitor de frumos şi cunoscător al operei îndrăgitului autor harghitean.
Publicarea volumelor cuprinzând creaţia poetului Ionel Simota, de la debut şi până în prezent, se datorează unui proiect realizat de Centrul Cultural Topliţa, prin intermediul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional – a precizat dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Editurii Eurocarpatica, în cuvântul de prezentare. De asemenea, a apreciat că, în decurs de 17 ani de activitate editorială, poetul Ionel Simota a adunat o operă impresionantă, concretizată în publicarea a 13 volume de versuri, fiind laureat al premiului pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, filiala Braşov, în anul 2010. „Ionel Simota aparţine deopotrivă Moldovei şi Transilvaniei , opera sa făcând parte din tezaurul poeziei româneşti care transcende spaţiul şi timpul” a adăugat acesta.
Vorbind despre demersul de promovare a culturii harghitene, d-na Cristina Timariu, Director al Centrului Cultural Topliţa, şi-a manifestat bucuria de a constata că în judeţ se desfăşoară o activitate literară de excepţie, graţie unor scriitori ca Ionel Simota, a cărui operă este subordonată valorilor etice şi estetice, specifice culturii adevărate, durabile. Totodată, aceasta a remarcat rolul deţinut de poetul harghitean care a coagulat tinerele talente din judeţ, coordonând cu succes activitatea cenaclului literar „Buna Vestire” de la Miercurea-Ciuc.
Din partea cenaclului literar „După-amiezele poeziei” de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sf.Gheorghe a vorbit prof. Maria Stoica, apreciind colaborarea valoroasă iniţiată în anul 2008, când poetul Ionel Simota a fost invitat să îşi lanseze volumul „Aripi de cenuşă” în faţa publicului alcătuit din tinerii liceeni, receptori şi creatori de poezie, deopotrivă. Caracterizând lirica simotiană, a evidenţiat coordonatele constante ale volumelor sale: „Într-o lume care şi-a pierdut reperele seninătăţii, poezia lui Ionel Simota are darul de a te transpune în zona frumosului artistic, guvernată de legi inefabile. Ca şi Nicolae Labiş şi Nichita Stănescu odinioară, poetul harghitean dă expresie singulară realului, absolvindu-l de dominaţia banalului.În centrul creaţiei sale se află eul liric, văzut din multiple unghiuri ale medtaţiei poetice – iubirea, frumuseţea iubitei, trecerea prin anotimpuri, amintirea copilăriei, dorul de părinţi, caligrafia delicată a peisajului, etc.- sunt tot atâtea moduri de a da expresie aspiraţiei spre absolut a poetului.
Temele poeziei sale sunt constante, se modifică unghiul de percepţie al celui ce se redescoperă pe sine, fiecare volum de poezii oferindu-ne o nouă faţetă a eului artistic, mai bogat, mai generos, de fiecare dată”. (din vol. „Cronici în vitralii”.n.n.).
Prof. Ligia Ghinea, editor şi lector critic al volumelor recent apărute, a vorbit despre efortul de recuperare a unei opere care a apărut în timp, fiind necesară asamblarea ei într-o lucrare care să ofere imaginea unitară a creaţiei simotiene.A fost menţionată contribuţia celor care au sprijinit faptic apariţia volumelor de „Opere complete”, un rol important avându-l Editura Eurocarpatica, reprezentată prin dr. Ioan Lăcătuşu şi Erich Mihail Broanăr, autor al tehnoredactării computerizate.
Cele două volume, însumând în jur de 900 de pagini şi un număr apreciabil de poezii, ne oferă imaginea unui autor prolific, care uimeşte prin prospeţimea liricii sale: „În ceea ce priveşte apartenenţa scriitorului la curentele liteare, se observă că lirica sa se situează la graniţa dintre tradiţionalism şi modernism, asemeni lui Tudor Arghezi, dar în descendenţa lui Lucian Blaga, cu accente din Mihai Eminescu şi asocieri uimitoare de cuvinte similare lui Nichita Stănescu” (din „Opere complete” volumul I, cap. Referinţe critice, n.n.).
Poetul Ionel Simota a mulţumit tuturor celor prezenţi, publicului care îşi descoperă disponibilitatea pentru frumos, făcând din fiecare întâlnire un prilej de sărbătoare. Existenţa unui număr mare de cititori ai operei sale este o dovadă concludentă că a scrie poezie, astăzi, nu este un act pur gratuit, ci un mod de a întinde punţi de suflet, făcându-le să vibreze.
O părere pe care publicul a împărtăşit-o, cu siguranţă, vibrând în faţa desfăşurării de frumuseţe a unei întâlniri cu poezia.
Prof. Maria Stoica
