„Faust” este unul dintre spectacolele de mare succes ale Operei Braşov, aşteptat mereu cu interes de către publicul din zonă. Muzica nemuritoare a lui Charles Gounod şi subiectul încărcat de dramatism, inspirat de capodopera marelui poet German Johann Wolfgang von Goethe, s–au reunit în chip fericit într–o montare izbutită.
Mâine–seară are loc un spectacol de excepţie
Ei bine, sâmbătă, 9 mai 2015, de la ora 18.30 va fi reluată reuşita reprezentaţie, în fruntea distribuţiei aflându-se un invitat special din Bucureşti – tenorul de reputaţie internaţională, Robert Nagy.
Având în vedere acest eveniment artistic, ziarul nostru ţine să readucă în atenţia spectatorilor covăsneni iubitori de operă anumite date şi informaţii poate mai puţin mediatizate.
Un Mit celebru
Această lucrare captivantă, prezentă în repertoriul tuturor marilor teatre lirice din lume, se bazează pe Mitul faustic: anume Pactul făcut cu diavolul de personajul principal în schimbul tinereţii veşnice. Se pare că la originea fantasticei povestiri care l-a inspirat pe Goethe a stat chiar figura unui personaj real, un anume doctor Faust ce a trăit între anii 1480 şi 1540.
Tema vinderii sufletului tenebrosului Mefisto de către vârstnicul şi însinguratul savant , care constată la finele vieţii că a renunţat inutil la toate plăcerile omenești, a fost abordată şi de alţi mari scriitori. Îi amintim de pildă pe Thomas Mann, Christopher Marlowe sau pe Mihail Afanasievici Bulgakov.
În momentul în care e gata să-şi pună capăt zilelor bând o cupă cu otravă, nefericitul şi împovăratul de ani Faust aude cum pătrunde în austerul lui laborator un cântec vesel, ce slăvește natura şi dragostea. Deznădăjduit el îl invocă pe maleficul Satan. Brusc acesta îşi face apariţia sub înfățișarea unui personaj agreabil, distins, ce se pune imediat în slujba sa, promiţându-i că în urma pactului semnat cu…sânge, îi va împlini orice dorință.
Şi, într-adevăr, în schimb sufletului, Mefisto îi oferă bătrânului Faust tinereţe şi frumusețe, transformându-l pe neaşteptate într-un chipeş cavaler, gata să cucerească orice femeie.
Faust va rămâne însă tot nefericit, iar iubirea pentru tinerele Margareta şi Elena se va dovedi iluzorie. La un moment dat, vrăjit de dragoste, tânărul Faust de data aceasta rostește cuvintele magice: „O, clipă, rămâi, fiindcă eşti atât de frumoasă…”
Dramă lirică
Opera „ Faust” este o dramă lirică în cinci acte, pe un libret scris de Jules Barbier şi Michel Carre după capodopera genialului Johann Wolfgang von Goethe, muzica fiind compusă de Charles Gounod . Premiera a avut loc la . . 19 martie 1859 la „Théâtre Lyrique” din Paris. Lucrarea reuneşte elemente specifice ale modei pariziene a timpului, când aveau mare căutare spectacolele cu montări grandioase, în care pe lângă acţiunea propriu-zisă figurau şi momente de balet, secvenţe corale şi arii strălucitoare.
Aşa după cum ne-a precizat PR-ul Operei din municipiul de sub Tâmpa, jurnalista Cici Toma, spectacolul respectiv a înregistrat un succes deosebit în cadrul Turneului european întreprins de un colectiv al instituţiei menţionate în 2011, primind în același an Premiul pentru regie la Gala Internațională a Celebrităților de la Las Vegas, în Statele Unite.
„Grand–opera”
Structura lucrării corespundea perfect preferinţelor publicului francez pentru genul „Grand-opera”, ce include obligatoriu o scenă importantă de balet, în acest caz „Noaptea Valpurgiei”. De-a lungul timpului, multe teatre au renunțat la acest tablou, concentrând atenția pe drama personajului Margareta, cu atât mai mult cu cât libretul fusese inspirat din partea I a poemului lui Goethe.
Muzica lui Ch. Gounod este deosebit de inspirată, existând câteva piese de maximă atracţie. Ne gândim la balada regelui din Thulle, serenada lui Mefisto, aria lui Valentin, corul soldaților, ca şi intervenţia lui Faust din actul al-II lea, devenind pagini de referință pentru genul liric francez.
Opera amintită a avut succes la public încă de la prima reprezentație, fiind preluată de toate teatrele lirice importante din Europa şi mai apoi din întreaga lume. Rolurile principale, cele ale lui Faust, Mefisto, Margareta și Valentin sunt deosebit de complexe, reprezentând adevărate pietre de încercare pentru soliști.
Montat într-o manieră complexă de maestrul Cristian Mihăilescu, grandiosul spectacol „Faust” s-a înscris încă de la premieră ( 27 noimbrie 2010) ca un triumf al colectivului Operei braşovene.
Oaspete de seamă
Invitatul special al spectacolului de mâine-seara este apreciatul tenor din Bucureşti, Robert Nagy, cel care a mai fost prezent şi cu alte ocazii pe scena lirică brașoveană. Cea mai recentă apariţie a sa, primită cu aplauze şi ovaţii la scenă deschisă, a avut loc anul trecut în cadrul Galei Festivalului Internațional de Operă, Operetă și Balet, ediția a XII-a.
După cum ne-a precizat vechiul nostru colaborator, pianistul Ovidiu Mezei – directorul artistic al Operei Braşov – redutabilul tenor Robert Nagy a mai interpretat cu succes rolul Faust pe scene celebre din Eropa. De exemplu, la Frankfurt Opera, la Strasbourg „L’Opéra National du Rhin” (împreună cu nu mai puţin celebra Leontina Văduva), la „Bayerische Staatsoper” din München, la „Teatro dell’Opera di Roma”.
Absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, promoţia 1991, Robet Nagy a fost pe rând solist al Operelor din Cluj, Timişoara şi Bucureşti. A cântat, de asemenea, pe scene internaţionale în spectacole de mare valoare, cum ar fi „Lucia di Lammermoor” , „Bărbierul din Sevilla”, „Rigoletto” etc. A efectuat turnee în Japonia, Anglia, Franţa, Olanda, Belgia, Danemarca, Israel, Austria, Italia, Elveţia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Croaţia, Irlanda, Spania.
Face parte dintr-o distinsă familie de artişti, fiind fratele nu mai puţin celebrei directoare de scenă Alice Barb, şi tatăl tânărului şi talentatului regizor Alexandru Nagy, creatori care au colaborat şi ei cu Opera din Braşov în stagiunile precedente. Tenorul Robert Nagy este laureat cu Marele Premiu la prima ediţie a Concursului Internaţional de Canto „Traian Grozăvescu”, fiind decorat pentru merite deosebite de Preşedenţia României cu Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Cavaler.
Secretul succesului în carieră? „În momentul în care interpretez un personaj încerc să mă identific cu el, intru în pielea lui”, se confesa celebrul tenor într-un interviu.
O distribuţie de zile mari
Alături de domnia sa în distribuție apar şi câţiva dintre soliștii valoroşi ai Operei braşovene, cum ar fi soprana Cristina Radu, doctor în muzică, ( în rolul Margaretei), bas-baritonul Marian Rește (Mefisto), baritonul Alexandru Aghenie (Valentin),mezzosporanele Asineta Răducan (Siebel) şi Cristina Roşu (Martha), precum și balerinele Alexandra Scriminț și Nicoleta Sasu.
Conducerea muzicală va fi asigurată de maestrul Cristian Oroșanu, de la Filarmonica braşoveană (despre care am scris elogios de curând în paginile ziarului „Mesagerul de Covasna”). Scenografia este semnată de Șerban Iuca, iar coregrafia îi aparţine Nerminei Damian. Își dau concursul ca de fiecare dată valorosul Cor, dirijat de prof. Ciprian Ţuţu, precum și Orchestra Operei Brașov.
Informaţii despre bilete
În încheiere vă informăm că preţul biletelor este cuprins între 30 şi 20 lei. Se pot procura de la sediul instituţiei din Braşov, strada Bisericii Române nr. 51, tel. 0268/419.380 de luni până vineri între orele 10.00 – 17.00 şi cu o oră înainte de începerea spectacolului.
Vizionare plăcută!
…Dacă vreţi să vă bucuraţi inima şi să vă încântaţi sufletul, stimaţi melomani, nu ezitaţi să urmăriţi pe 9 mai 2015, de la ora 18.30 opera “Faust”, o reprezenaţie cu total deosebită.
Vă dorim ca de fiecare dată, vizionare plăcută!
Horia C. Deliu
