„Cultura sufletului şi a minţii reprezintă cea mai valoroasă moştenire pe care suntem datori să o păstrăm, să o înmulţim, să o valorizăm şi să o transmitem mai departe copiilor şi nepoţilor noştri”
Problemele cu care se confruntă comunitatea românească din județul Covasna au fost dezbătute sâmbătă, la Întorsura Buzăului, în cadrul întâlnirii organizate de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Forumul Civic al românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Primăria Întorsura Buzăului și Liga cultural Creștină „Andrei Șaguna”.
La acest eveniment care, potrivit primarului orașului Întorsura Buzăului, prof. Leca Băncilă „se înscrie într-o logică de a lua toate deciziile majore, într-un spațiu larg”, au participat PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, preşedintele executiv al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi foştii preşedinţi ai acestuia, actualii şi foştii parlamentari, actualii şi foştii prefecţi români, primarii şi viceprimarii români, protopopii şi preoţii ortodocşi, directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor cu predare în limba română, consilieri judeţeni, conducători ai unor instituţii deconcentrate, lideri judeţeni ai principalelor partide politice, conducătorii principalelor asociaţii nonguvernamentale, directorii instituţiilor de cultură , localnici.
Cerem să fim respectați în propria noastră țară
Întâlnirea de la întorsura Buzăului a avut în dezbatere, ca „ fir roșu”, trei probleme majore ale comunității românești din județele Covasna și Harghita: Situația românilor din județele Covasna –Harghita sub semnul urgenței; Acțiuni pentru protejarea și afirmarea identității comunității românești din județul Covasna; Notă cu problemele prioritare ale comunității românești din județ.
În discursul său, Leca Băncilă a dorit să scoată în evidență faptul că, prin demeresurile făcute, românii din județul Covasna cerem un lucru elementar:„ Să fim respectați în propria noastră țară!”.
„Găsec că este strict necesar să facem o distincție extrem de importantă: de fapt ce vrem noi, cât de puțin vrem, într-o logică mai largă? Nu vrem decât un drept de a ne bucura de spațiul unic în toată libertatea și demnitatea. Puțin! Acest lucru nu înseamnă că cerem de la alții ceva, decât să fim respectați în propria noastră țară. Puțin, dar ce mult înseamnă acest lucru! Cam aceasta este situația, să ne batem pentru firesc. (…) În decursul istoriei, în tot spațiul românesc s-a suferit, dar ca în Transilvania nu s-a suferit nicăieri. După 1918, când am intrat în granițele Statului Român, când Mama Românie ar fi trebuit să ne prindă și să ne protejeze, constatăm că situația noastră este la fel de grea, dar mai are ceva în plus: este umilitoare. E greu să explic cuiva din ceea ce înseamnă autoritatea statului, că vreau să fiu român respectat în țara mea! E greu. Mă simt umilit! Nu avem explicație pentru asta decât lipsa de viziune din partea oamenilor politici români. Istoria se face cu credință dar și cu ceva spirit: dragostea de neam! (…) Nu ne întoarcem cu ură față de nimeni, nu dorim să ne întoarcem nici la istorie, ci ne uităm în față, ne uităm la viitor și cerem să fim respectați ca români liberi, lăsați să ne manifestăm ca români în propria noastră țară, în propriul nostru județ, în propria noastră localitate!”
Prezentând tema discuției „Situația românilor din județele Covasna –Harghita sub semnul urgenței”, Leca Băncilă a menționat că „ marele risc sub care stă comunitatea românească nu este neapărat acela al scăderii demografice, proces întâlnit la nivel național, ci acela că își vede cadrul comunitar românesc distrus, că nu mai are potențial și mijloace de a susține și proteja idealul etnic românesc”.
Edilul a susținut acest demers cu argumente rezultate în urma unor recente cercetări sociologice, care arată că: „ Comunitatea românească a pierdut total puterea de a-și promova la nivel local interesele și de a influența deciziile majore referitoare la ea, căci gradul său de reprezentativitate nu îi permite acest lucru; Autoritățile și instituțiile publice locale organizează satisfăcător cotidianul, dar în prioritățile de fond pe care le promovează, interesele comunității românești se regăsesc numai accidental și numai atunci când sunt impuse de constrângeri extralocale; Cadrul comunitar românesc reprezentat de biserică, școală și primărie- element fundamental în efortul de păstrare a identității românești- este aproape distrus în mai mult de jumătate din localitățile românești: Minortarii români, lipsiți de suportul general al societății și al statului, constată cu durere că nu se mai regăsesc în proiecția de viitor a zonei, că s-au întors la situația de tolerați, că greșesc atunci când își mai concep viitorul aici.”
Unde este vina, cine sunt vinovații?
Potrivit domnului Leca Băncilă, una dintre cauzele care au dus la această stare de fapt este lipsa de viziune și consecvență în activitatea comunității locale românești, aici fiind amintite următoarele :
Comunitatea locală românească a făcut, în perioada post decembristă, mari greșeli de ordin strategic; și-a permis luxul să facă politică de conținut ideologic într-un context și timp total nefavorabile pentru ea, să se prezinte divizată și dezbinată în fața marilor provocări, să promoveze interese care nu erau neapărat ale ei; Orgoliile și lipsa de viziune a liderilor ei au împiedicat-o să elaboreze o strategie de promovare a intereselor comunitare românești, să ridice în fruntea sa o elită conducătoare aptă să dea acțiunilor politice românești coerență și eficiență și să impună respect în relația cu factorii politici de decizie locală și guvernamentală; Slaba organizare comunitară în zona guvernamentală, demonstrată de ineficiența numerică a asociațiilor și fundațiilor; Slaba combativitate în promovarea intereselor comunitare prin proiecte culturale și sportive și proiecte de dezvoltare locală; Susținerea insuficientă, prin efort comunitar, a instituțiilor culturale care promovează cultura și valorile românești; Colaborare deficitară între persoane, instituții, la nivel comunitar; Neimplicarea și neparticiparea tineretului la activitatea de apărare și promovare a intereselor comunitare, etnice, culturale; Absența unui cadru instituțional comunitar de promovare a dezbaterii problemelor de interes local.
O altă cauză importantă care explică situația actuală în care se află românii din județele Covasna și Harghita o reprezintă slăbirea autorității statului român, din motive politicianiste. „ De 25 de ani partidele politice românești, cu acordul tacit al Statului Român, au băgat soarta acestei comunități în jocul politic de cooperare a UDMR-ului la guvernare, în dorința de a ajunge sau a păstra puterea. Așa s-a ajuns astăzi în situația în care UDMR-ul administrează, aproape independent, în județele Covasna și Harghita, nesocotind până la dispreț interesele comunității românești” a menționat primarul Leca Băncilă.
Concluzionând, acesta a precizat că „ s-a ajuns la situația nefirească că o comunitate românească aflată între granițele Statului Român să fie obligată: să privească neputincioasă cum în jumătate din localitățile județului se stinge viața românească; să gândească că nu mai are viitor pe pământurile în care s-a născut; să fie nevoită să invoce, în relațiile ei cu Statul Român, prevederile legislației europene care impune statelor membre „să protejeze toate minoritățile””.
Priorități care își așteaptă rezolvarea
Președinta Fundației „Mihai Viteazul”, doamna Maria Peligrad, a prezentat o listă cu problemele prioritare ale comunităţii româneşti din judeţul Covasna, din diferite domenii, și anume:
I. În domeniul asigurării fondurilor de investiţii, pentru construcţia şi reabilitarea unor obiective administrative, culturale şi educative: Asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea următoarelor obiective: Continuarea lucrărilor de construcţii la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Covasna, din Sf. Gheorghe; Finalizarea lucrărilor de amenajare a sediului Teatrului „Andrei Mureşanu”, din Sf. Gheorghe, dotarea teatrului cu un autobuz; Începerea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a clădirii Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, din Sf. Gheorghe; Construirea unei săli de sport la Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi din Sf. Gheorghe; Începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului ]n aer liber, din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni; Modernizarea drumului judeţean Întorsura Buzăului – Valea Mare; Modernizarea drumului Chichiş – Băcel şi reabilitarea reţelei de distribuire a curentului electric; Modernizarea drumurilor de acces la mănăstirea Sita Buzăului; Finalizare lucrărilor de reabilitare a drumului naţional Ojdula – Focşani; Atragerea de investitori in localităţile cu populaţie românească şi crearea de locuri de muncă, pentru a diminua migraţia populaţiei româneşti, dubla fata de cea a etnicilor maghiari; Identificarea unor soluţii de stopare a fenomenului migraţionist şi de determinare a reîntoarcerii tinerilor români în localităţile natale sau în oraşele judeţului Covasna;
II. În domeniul administraţiei publice locale-Realizarea următoarelor obiective la alegerile locale din anul 2016: Un post de Vicepreşedinte român al Consiliului Judeţean Covasna; Un post de Viceprimar român la Sfântu Gheorghe; Viceprimari români în localităţile cu importante comunităţi româneşti: Covasna, Zăbala, Breţcu; Consilieri români în oraşele Tg. Secuiesc şi Baraolt şi în comunele: Băţanii Mari, Brăduţ, Aita Mare, Ilieni, Ozun, Micfalău, Ojdula; Distribuirea în mod proporţional, cu ponderea populaţiei româneşti, a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autorităţile locale. La stabilirea proiectelor ce vor fi finanţate, consilierii judeţeni şi locali să consulte transparent toate asociaţiile româneşti, pentru a nu mai decide arbitrar finanţarea, prin negocieri unilaterale cu UDMR; Revizuirea procedurii de finanţare a proiectelor culturale la Consiliul Local Sfântu Gheorghe. Dacă se repartizează sume pentru proiecte care promovează cultura secuiască, să se procedeze la fel şi pentru proiecte româneşti, sau să se renunţe complet la criteriul etnic, preferenţial, şi să se aloce fonduri pentru proiecte culturale, conform ponderii fiecărei etnii, în totalul populaţiei municipiului.
III. În domeniul promovării culturii româneşti şi al învăţământului în limba română: Analiza demografică a natalităţii şi efectuarea recensământului copiilor preşcolari, pentru a putea crea o strategie, pe măcar 10 ani de organizare a învăţământului românesc, pentru identificarea numărului de clase şi susţinerea şcolilor romaneşti (în special Şcoala „Nicolae Colan” din Sf. Gheorghe, ameninţată cu dispariţia) şi asigurarea de profesori. Crearea unui consorţiu dintre Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” şi Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” din Sf. Gheorghe, având în vedere scăderea numărului elevilor şi eficientizarea mobilităţii cadrelor didactice; Salvarea Centrului de Cultură Arcuş, instituţie care trebuie să rămână în subordinea Ministerului Culturii; Implicarea Academiei Române în sprijinirea cercetărilor privind istoria, cultura, civilizaţia românească în sud-estul Transilvaniei; Încadrarea unor intelectuali de naţionalitate română la Biblioteca Judeţeană Covasna, casele de cultură din Sf. Gheorghe şi Covasna şi în cadrul funcţionarilor publici de la Primăria Sf. Gheorghe şi de la primăriile celorlalte localităţi etnic mixte; Stoparea realizării proiectului de amenajare a pieţii centrale din Sf. Gheorghe care prevede ridicarea unei coline cu înălţimea de 5 metri, cu scopul de obturare a vederii Grupului Statuar Mihai Viteazul; Includerea în denumirile Spitalului de cardiologie Covasna şi a numelui unei personalităţi româneşti; includerea în denumirile unităţilor şcolare mixte şi a instituţiilor publice de interes local şi de cultură şi a numelui unor personalităţi româneşti sau revenirea/menţinerea unor denumirii generice Casa Corpului Didactic, Centrul Cultural Covasna etc.; Intensificarea acţiunii de monitorizare a cazurilor de discriminare a românilor, a valorilor şi simbolurilor româneşti; Finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţului, distruse şi degradate; identificarea şi reamenajarea celor dispărute;
IV. În domeniul vieţii comunitare: Organizarea de întâlniri civico-politice semestriale, la nivel de judeţ, în care să se analizeze starea comunităţii româneşti, a problematicilor și a obiectivelor atinse, şi anual, a unei întâlniri la nivelul judeţului, desfăşurate, prin rotaţie, în toate comunele româneşti şi în cele cu populaţie etnic mixtă, cu participarea şi binecuvântarea PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei: Pregătirea şi organizarea unor audienţe la Preşedintele României, Primul Ministru şi preşedinţii Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pentru prezentarea problemelor care necesită intervenţia instituţiilor centrale ale statului român;
V. Alte aspecte; Interzicerea finanţării din bani publici, sau orice altă formă de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau a acţiunilor de orice natură, care contravin intereselor naţionale ale poporului român, constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri; Sancţionarea cu pierderea mandatului, în cazul primarilor care refuză să poarte eşarfa tricoloră, la manifestările prevăzute de legislaţia românească; Sancţionarea cu pierderea mandatului şi/sau dizolvarea consiliilor locale atunci când Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, sau instanţa de judecată constată că acestea au discriminat populaţia românească sub orice formă, de trei ori în doi ani; Adoptarea unui cadru normativ de aplicare realistă a legilor restituirii, în sensul declarării ca revizuibile a hotărârilor judecătoreşti şi administrative de restituire într-un termen stabilit de legiuitor şi umplerea vidului legislativ privind revizuirile în Transilvania.
Demersuri pentru protejarea şi afirmarea identităţii comunităţii româneşti din judeţul Covasna
În cadrul întâlnirii de la Întorsura Buzăului, reprezentanții Forumului Civic al românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) au precizat că, potrivit rezultatelor recensământului populaţiei din octombrie 2011, localităţile în care trăiesc cele mai mari comunităţi de romi, vorbitori de limbă română, sunt: Vâlcele (2071), Belin (1321), Hăghig (690), Brăduţ (645), Băţani (540), Barcani (116).
Potrivit datelor prezentate rezultă că, din totalul celor 45 de localităţi ale judeţului Covasna (5 municipii şi oraşe şi 40 de comune), în aproape jumătate (21 de localităţi) există comunităţi româneşti de peste 100 de locuitori, iar cealaltă jumătate (24 de localităţi) este formată din comunităţi mici şi foarte mici, de sub 100 de locuitori români.
Această configuraţie etnică şi confesională specifică necesită elaborarea şi aplicarea unor strategii diferenţiate de protejare şi afirmare a identităţii comunităţii româneşti din judeţul Covasna, aşa cum o cer şi prevederile Constituţiei României, unde „demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român”, astfel: în comunităţile cu peste 100 de membri, este necesară elaborarea şi aplicarea unor programe de autoorganizare comunitară care să permită valorificarea plenară a întregului potenţial uman existent în comunitate, prin aplicarea cunoscutei devize „Prin noi înşine”; în comunităţile cu sub 100 de membri, care nu dispun de cadrul instituţional şi nici de resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti, se impune elaborarea şi aplicarea unor programe de solidaritate comunitară, de genul „Români pentru români”, prin revitalizarea acţiunilor de acest fel din perioada interbelică a secolului XX.
Atât în comunităţile româneşti mari, cât şi în cele mici, instituţia în jurul căreia trebuie să se desfăşoare viaţa comunitară este parohia ortodoxă. Valorificând experienţa parohiilor ortodoxe româneşti, care funcţionează în localităţi multietnice şi pluriconfesionale, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, toate parohiile ortodoxe vor trebui să-şi sporească rolul lor duhovnicesc, educativ, cultural, social şi comunitar.
Alături şi împreună cu Biserica Ortodoxă, şcolile cu predare în limba română, cu toate greutăţile pe care le întâmpină, datorită scăderii numărului de elevi şi a cadrelor didactice calificate, rămân instituţii identitare fundamentale pentru educarea şi formarea tinerilor, viitorii membri ai comunităţilor româneşti din judeţ.
După greutăţile cu care s-au confruntat, în perioada tranziţiei posdecembriste, căminele culturale locale trebuie să-şi recâştige locul avut în păstrarea, transmiterea şi promovarea valorilor spirituale, identitare şi de cultură tradiţională ale comunităţilor româneşti din zonă.
„În condiţiile specifice ale judeţului Covasna, succesul acţiunilor şi programelor menite să asigure protejarea şi afirmarea identităţii comunităţii româneşti depinde în mod hotărâtor de colaborarea dintre administraţia publică, respectiv consiliile locale şi primării, parohiile ortodoxe, şcolile în limba română, instituţiile de cultură (cămine, biblioteci ş.a.) şi societatea civilă. Reluând tradiţiile înaintaşilor, acolo unde politica dezbină, credinţa şi cultura trebuie să unească. Suntem prea puţini pentru a ne permite luxul de a fi dezbinaţi. Dacă noi nu ne luptăm, aici şi acum, pentru păstrarea identităţii noastre identitare (spirituale şi culturale), nimeni nu o va face în locul nostru.
În condiţiile extinderii secularizării, globalizării dar şi a convieţuirii într-un mediu în care cultura şi identitatea românească nu sunt privite întotdeauna cu deschiderea necesară, protejarea şi afirmarea identităţii comunităţii româneşti necesită înfiinţarea, în fiecare localitate, a unor asociaţii comunitare care prin implicarea societăţii civile să acţioneze pentru dezvoltarea comunităţilor respective, din punct de vedere spiritual, cultural, educaţional şi economic. (…) Pe bună dreptate cercetătorul dr. Constantin Secară afirma recent următoarele: „Cultura sufletului şi a minţii reprezintă cea mai valoroasă moştenire pe care suntem datori să o păstrăm, să o înmulţim, să o valorizăm şi să o transmitem mai departe copiilor şi nepoţilor noştri”. Şi aceasta se poate realiza cu mijloacele şi competenţele care ne stau la îndemână: acţiune hotărâtă, probitate, profesionalism, viziune, strategie, proiectare, misiune, vizibilitate şi, nu în ultimul rând, patriotism” au conchis reprezentanții FCRCHM.
Dacă nu vom reuși să fim uniți, vom pieri! . .
În discursul său, PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei a evidențiat faptul că e nevoie de unire pentru a putea rezolva, împreună, problemele cu care ne confruntăm. „ Sunt bucuros că astăzi am reușit să ne întâlnim și să așezăm încă o filă de istorie a neamului nostru românesc ardelean. Mi s-a pus o întrebare de către un cinstit reporter: Cum vedeți deznaționalizarea? Și i-am spus așa: românii din această parte de țară, fiind în minoritate, știu să-și apere dreptul pe care l-au moștenit de la străbuni și să-l predea generației care vine după noi. Apoi ne întrebăm: De cine sunt reprezentați românii în această parte de țară? Avem delegați până la cel mai înalt nivel al satului, dar nu putem uita că biserica, școala și primăria sunt cele trei instituții care ajută neamul românesc din județele Covasna, Harghita și Mureș. Dintotdeaua românii au îmbrăcat haina smereniei pentru că au fost creștini- de la nașterea neamului românesc și până în prezent- și nădăjduim că vom rămâne creștini și majoritari ortodocși. Referindu-mă la smerenie, proverbul românesc spune „ capul plecat sabia nu-l taie”, dar lanțul nevoilor îl încovoaie. (…) Identitatea românească s-a păstrat în sânul creștinului curat care s-a raportat la Dumnezeu, ca neam. Să binecuvânteze Bunul Dumnezeu întâlnirea noastră și rodul lucrurilor, al mâinilor noastre, a tuturor celor care suntem astăzi aici, să fie o lucrare dumnezeiască, duhovnicească și românească”.
La rândul său, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, a întărit ideea de unire a comunității românești, spunând: „ Mă simt onorat să particip la această întâlnire, și, de când am aflat de ideea organizării unei astfel de întâlniri am găsit-o ca fiind nu doar binevenită, ci absolut necesară. Așa cum spunea PS Andrei Moldovan, reprezentarea comunității românești se face la toate nivelurile, de la cel mai jos până la cel mai înalt, însă, de multe ori, liantul între acestea lipsește, drept pentru care o astfel de întâlnire este menită să pună la aceeași masă acești reprezentanți și să nască discuții și idei care, momentat, în urma acestei întâlniri nu vor rezolva toate problemele, însă este un prim pas. Eu o văd ca pe o piatră de temeie a unor întâlniri viitoare, este un semn de unitate, este un semn de înțelegere și este un prim pas spre ceea ce putem face astfel încât noi să trăim mai bine, să trăim mai demn și să putem face mai mult pentru păstrarea identității noastre în acesată zonă. ”
Părintele protopop Florin Tohăneanu, care și-a adus o importantă contribuție la organizarea acestui eveniment, a menționat: „ Am fost părtaș la prăgitirea acestei întâlniri și punctul de la care am plecat a fost acela de a lăsa deoparte orice reproș spus unul altuia, adică să nu ne mai intereseze ce a fost până acum, ci ceea ce vom face de acum înainte. Spun acest lucru pentru că, poate că s-a iscat o supărare personală, eu pot să trec dicolo de părerile și interesele personale. Am spun să nu dăm o tentă politică acestei întâlniri, dar, stimați politicieni, să conștientizați un lucru: v-am rugat să fiți oameni politici! Vă rog mult de tot, avem nevoie de d-voastră deoarece multe dintre cele prezentate nu putem să le facem fără o schimbare legislativă. Avem nevoie de oameni politici care să-și asume ceea ce avem nevoie și cerem noi, românii din Covasna, Harghita și Mureș. Asumați-vă această dorință a noastră! Noi nu vă reporșăm nimic ci vă adresăm rugămintea ca să realizați că este un moment de răscruce: dacă nu vom reuși să fim uniți, vom pieri! Asumați-vă și frățiile voastre această responsabilitate de a fi reprezentanții noștri, ai comunității românești, acolo la București. Aștept în scurtul timp care a mai rămas din această legislatură să văd din partea dvs, împreună, o inițiativă legislativă care, măcar în parte să schimbe ceva și să putem să concretizăm ceea ce am început acum. Este momentul în care să pornim uniți la drum! ”
În discursul său, Codrin Munteanu, Secretar General al Ministerului Apărării Naţionale, fost președinte al FCRCHM, a spus, printre altele: „Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, așa cum sunt ele, ca să descoperim cauzele, rădăcinile, să tratăm nu simptomele ci cauzele, la fel ca în medicină, așa încât să putem să depășim neajunsurile. (…) Trebuie să avem o ideologie românească datorită condițiilor în care noi trăim, și acele problematici ar trebui să fie pe agenda fiecărui politician- fie el consilier local, consilier județean sau parlamentar, iar acea agendă să fie martorul de activitate a alesului nostru care ne reprezintă în consiliul local, consiliul județean sau în Parlament. (…) Important este ca dincolo de vorbe să existe fapte, iar acest lucru depinde de noi.”
Maria Graur
