Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940-1945” solicită Guvernului României să ia măsuri împotriva persoanelor care desfăşoară acţiuni ostile statului român ori care incită la violenţă şi ură interetnică, dar şi să întocmească un documentar în limbile română şi engleză cu date oficiale referitoare la drepturile de care se bucură cetăţenii de etnie maghiară din România pentru a fi aduse la cunoştinţa opiniei publice naţionale şi internaţionale.
Într-un comunicat de presă remis ieri AGERPRES, cele două organizaţii nonguvernamentale îşi exprimă dezacordul faţă de continuarea demersurilor autonomiste ale liderilor politici maghiari din România, dar şi faţă de imixtiunile unor membri ai Parlamentului şi Guvernului Ungariei în probleme interne ale României şi solicită statului român să-şi facă mai simţită prezenţa în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
„Cercetările Centrului pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române au pus în evidenţă un fapt îngrijorător, respectiv că (…) prezenţa statului român în judeţele Covasna şi Harghita a fost în ultimele două decenii timidă, ineficientă, nesigură, drept urmare asistăm la transformarea comunităţii majoritare maghiare într-o comunitate dominantă, de tip ideologic şi slăbirea gravă a comunităţii româneşti (…) În perspectiva sporirii descentralizării şi a autonomiei locale, precum şi menţinerii permanente la guvernarea locală a formaţiunilor politice maghiare, solicităm ca statul român să-şi exercite o prezenţă clară şi hotărâtă în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş prin instituţiile sale specifice: prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică, aşa cum procedează statul italian în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc”, se arată în documentul citat.
Semnatarii comunicatului solicită, de asemenea, tragerea la răspundere a cetăţenilor maghiari care desfăşoară în România acţiuni îndreptate împotriva unităţii, suveranităţii şi independenţei statului român, incită la violenţă şi ură interetnică, încearcă să reabiliteze criminali de război ori lezează grav demnitatea naţională a românilor, precum şi crearea cadrului legislativ în vederea asigurării finanţării proiectelor menite să contribuie la conservarea identităţii româneşti pe aceste meleaguri.
În comunicatul semnat de prof. univ. dr. ing. Barbu I. Bălan, preşedintele Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic, şi Dorin Suciu, preşedinte executiv al Forumului Civic al Românilor, se menţionează că cerinţele enumerate au fost puse în dezbaterea participanţilor la sesiunea de comunicări cu tema „Refugiul românesc 1940-1945”, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute la Muzeul Naţional al Refugiaţilor din Mureşenii de Câmpie, comuna Palatca, judeţul Cluj.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
